8 definiții pentru aprețui
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
APREȚUI, aprețuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A aprecia, a prețui (pentru calitățile sale). – Din lat. appretiare, fr. apprécier (după prețui).
APREȚUI, aprețuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A aprecia, a prețui (pentru calitățile sale). – Din lat. appretiare, fr. apprécier (după prețui).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
aprețui vt [At: NEGRUZZI, S. I, 338 / Pzi: ~esc / E: aprecia + prețui] A aprecia.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*APREȚUI (-uesc) vb. tr. = APRECIA: pentru ca să putem ~ formele ei cele frumoase (NEGR.) [fr. apprécier + prețui].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
APREȚUI, aprețuiesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A aprecia, a prețui. Ah! domnule, sîntem meniți amîndoi a ne cunoaște ș-a ne aprețui. ALECSANDRI, T. 745.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APREȚUI, aprețuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A aprecia, a prețui. – Fr. apprecier (după prețui).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
aprețui (a ~) (înv.) (desp. a-pre-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aprețuiesc, 3 sg. aprețuiește, imperf. 1 aprețuiam; conj. prez. 1 sg. să aprețuiesc, 3 să aprețuiască
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
aprețui (a ~) (înv.) (a-pre-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aprețuiesc, imperf. 3 sg. aprețuia; conj. prez. 3 să aprețuiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
aprețui vb. (sil. -pre-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aprețuiesc, imperf. 3 sg. aprețuia; conj. prez. 3 sg. și pl.aprețuiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: a-pre-
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
aprețui, aprețuiescverb
-
- Ah! domnule, sîntem meniți amîndoi a ne cunoaște ș-a ne aprețui. ALECSANDRI, T. 745. DLRLC
-
etimologie:
- appretiare DEX '09 DEX '98
- apprécier (după prețui). DEX '09 DEX '98