14 definiții pentru arheologă
din care- explicative (5)
- morfologice (6)
- relaționale (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARHEOLOG, -Ă, arheologi, -ge, s. m. și f. Specialist în arheologie. [Pr.: -he-o-] – Din fr. archéologue.
ARHEOLOG, -Ă, arheologi, -ge, s. m. și f. Specialist în arheologie. [Pr.: -he-o-] – Din fr. archéologue.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
arheolog, ~ă smf [At: NEGRUZZI, S. I, 203 / P: ~he-o- / S: (înv; dfnz) arche- (P: arche-) / Pl: ~ogi, -oge / E: fr archéologue] Specialist în arheologie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARHEOLOG, – Ă s.m. și f. Specialist în arheologie. [< fr. archéologue].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARHEOLOG, -Ă s. m. f. specialist în arheologie. (< fr. archéologue)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*arheológ, -oágă s. (vgr. arhaiológos). Cel care se ocupă de arheologie. V. anticar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!arheologă (livr.)/(colocv.) arheoloagă (desp. -he-o-) s. f., g.-d. art. arheologei/arheoloagei; pl. arheologe/arheoloage
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
arheologă (rar) (-he-o-) s. f., g.-d. art. arheologei; pl. arheologe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arheologă s. f. (sil. -he-o-), g.-d. art. arheologei; pl. arheologe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
arheoloagă v. arheologă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
arheolog (e-o)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
arheolog.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ARHEOLOG s. (înv.) anticar. (Specialistul în arheologie se numește ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ARHEOLOG s. (înv.) anticar. (Specialistul în arheologie se numește ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ARHEO- (ARCHEO-) „vechi, primitiv, străvechi, arhaic, primar”. ◊ gr. arkhaios „vechi, primitiv” > fr. archéo-, it. id., germ. archaeo- > rom arheo- și archeo-. □ ~astronomie (v. astro-, v. -nomie), s. f., disciplină care studiază datele astronomiei arhaice potrivit simbolurilor iconografice din pre istorie; ~cete (v. -cete), s. n. pl., mamifere cetacee vechi adaptate la viața marină, care apar în eocenul inferior; ~etnologie (v. etno-, v. -logie1), s. f., paleontologie*; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante antropofile, răspîndite în culturile preistorice; ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Disciplină care se ocupă cu publicarea izvoarelor istorice antice. 2. Reprezentare cu ajutorul artelor plastice a unor scene antice; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în arheologie; ~logie (v. -logie1), s. f., știință care studiază istoria societății omenești pe baza vestigiilor culturilor materiale; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., substanță din care se formează asterul și centrozomii; ~pteris (v. -pteris), s. m., criptogamă vasculară fosilă din clasa ferigilor, caracteristică pentru devonianul superior; ~pterix (v. -pterix), s. m., pasăre fosilă, prezentînd caractere de reptilă; ~zoic (v. -zoic), s. n., eră geologică în care au apărut primele organisme unicelulare.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: ar-he-o-lo-gă
substantiv feminin (F6) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
- silabație: ar-he-o-loa-gă
substantiv feminin (F6) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
arheolog, arheologisubstantiv masculin arheologă, arheologe / arheoloagă, arheoloagesubstantiv feminin
- 1. Specialist în arheologie. DEX '09 MDA2 CADE DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX DETSsinonime: anticar
- Cele mai îndepărtate urme ale vieții omenești pe pămînt sînt uneltele cu totul rudimentare descoperite de arheologi. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 135, 6/4. DLRLC
- Ciocanele spărgeau catacombele romanilor... Bietul meu arheolog încremeni la vederea unei asemenea barbarii. NEGRUZZI, S. I 203. DLRLC
-
etimologie:
- archéologue DEX '09 MDA2 CADE DEX '98 DLRM DN MDN '00 NODEX