ARMOARII s. f. pl. (Rar) Arme (5); blazon. – Din fr. armoiries.

armoarii sfp [At: POLIZU / V: -mării, -morie, -morii / E: fr armoiries] Blazon.

ARMOARII s. f. pl. (Rar) Arme (3); blazon. – Din fr. armoiries.

ARMOARII s. f. pl. (Învechit) Blazon. Armoariile familiei mele poartă o cumpănă și o spadă, semnele dreptății și a biruinței. ALECSANDRI, T. 1705.

ARMOARII s. f. pl. (Înv.) Blazon. – Fr. armoiries.

ARMOARII s.f.pl. (Ist.) Armele, emblemele de pe scuturile heraldice, de pe steaguri, de pe pereți, puse ca semne distinctive ale unei familii nobile, ale unui oraș etc. [< fr. armoiries < armoyer – a decora cu arme heraldice].

ARMOARII s. f. pl. blazon. (< fr. armoairies)

armoarii f. pl. arme, semne simbolice cari disting o familie nobilă, o corporațiune, un oraș: armoariile familiei mele poartă o cumpănă și o spadă AL. ( = fr. armoiries).

*armoaríĭ și -ăriĭ f. pl. (fr. armoiries). Barb. Blazon, herb, marcă (arme) de familie.

armării sfp vz armoarii

armorie sf vz armoarii

armorii sfp vz armoarii

armorii pl. armoarii: și armorii cusute pe colțuri de harșele AL. (= fr. armoiries).

*2) armăriĭ f. pl. V. armoariĭ.

armoarii (livr.) (desp. -moa-) s. f. pl., art. armoariile (desp. -ri-i-)

armoarii (livr.) (-moa-) s. f. pl., art. armoariile

armoarii s. f. pl. (sil. -moa-), art. armoariile

ARMOARII s. pl. v. blazon.

ARMOARII s. pl. v. stemă.

ARMOARII s. pl. blazon, emblemă, stemă, (înv.) armături (pl.), herb, marcă, pavăză, scut. (~ unei case princiare.)

armoarii s. pl. v. STEMĂ.