opțiuni
  • info

10 definiții pentru asemălui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

asemălui [At: (a. 1817) URICARIUL IV, 300/14 / V: asăm-, -mel- / Pzi: -esc / E: ns cf semălui] 1-2 vtr (Înv) A (se) asemăna. 3 vr (Îvr) A se contopi.

ASEMĂLUI, asemăluiesc, vb. IV. Tranz. (Mold.; învechit și popular) 1. A stabili, a constata o asemănare între două sau mai multe lucruri sau ființe; a asemăna. 2. (Cu privire la un teren) A netezi, a nivela. – Variantă: asemelui (ALECSANDRI, T. 1099) vb. IV.

ASEMĂLUI, asemăluiesc, vb. IV Tranz. (Înv. și reg.) 1. A asemăna. 2. A nivela un teren. [Var.: asemelui vb. IV] – Din a3 + seamă.

asemăluì v. Mold. a asemăna: mă asemăluiește cu un steag AL. [Dela seamă cu sufixul ălui (cf. prețălui)].

asemelui v vz asemălui

ASEMELUI vb. IV v. asemălui.

ASEMELUI vb. IV. v. asemălui.

asemăluĭésc și asemuĭésc, V. sămuĭesc.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ASEMĂLUI vb. v. apropia, asemăna, asemui, compara, netezi, nivela.

asemălui vb. v. APROPIA. ASEMĂNA. ASEMUI. COMPARA. NETEZI. NIVELA.

Intrare: asemălui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • asemălui
  • asemăluire
  • asemăluit
  • asemăluitu‑
  • asemăluind
  • asemăluindu‑
 singular plural
  • asemăluiește
  • asemăluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • asemăluiesc
 (să)
  • asemăluiesc
  • asemăluiam
  • asemăluii
  • asemăluisem
a II-a (tu)
  • asemăluiești
 (să)
  • asemăluiești
  • asemăluiai
  • asemăluiși
  • asemăluiseși
a III-a (el, ea)
  • asemăluiește
 (să)
  • asemăluiască
  • asemăluia
  • asemălui
  • asemăluise
plural I (noi)
  • asemăluim
 (să)
  • asemăluim
  • asemăluiam
  • asemăluirăm
  • asemăluiserăm
  • asemăluisem
a II-a (voi)
  • asemăluiți
 (să)
  • asemăluiți
  • asemăluiați
  • asemăluirăți
  • asemăluiserăți
  • asemăluiseți
a III-a (ei, ele)
  • asemăluiesc
 (să)
  • asemăluiască
  • asemăluiau
  • asemăluiră
  • asemăluiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • asemelui
  • asemeluire
  • asemeluit
  • asemeluitu‑
  • asemeluind
  • asemeluindu‑
 singular plural
  • asemeluiește
  • asemeluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • asemeluiesc
 (să)
  • asemeluiesc
  • asemeluiam
  • asemeluii
  • asemeluisem
a II-a (tu)
  • asemeluiești
 (să)
  • asemeluiești
  • asemeluiai
  • asemeluiși
  • asemeluiseși
a III-a (el, ea)
  • asemeluiește
 (să)
  • asemeluiască
  • asemeluia
  • asemelui
  • asemeluise
plural I (noi)
  • asemeluim
 (să)
  • asemeluim
  • asemeluiam
  • asemeluirăm
  • asemeluiserăm
  • asemeluisem
a II-a (voi)
  • asemeluiți
 (să)
  • asemeluiți
  • asemeluiați
  • asemeluirăți
  • asemeluiserăți
  • asemeluiseți
a III-a (ei, ele)
  • asemeluiesc
 (să)
  • asemeluiască
  • asemeluiau
  • asemeluiră
  • asemeluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

asemălui, asemăluiescverb

Moldova învechit popular
  • 1. A stabili, a constata o asemănare între două sau mai multe lucruri sau ființe. DLRLC DLRM
    sinonime: asemăna
  • 2. Cu privire la un teren: netezi, nivela. DLRLC DLRM
    sinonime: netezi nivela
etimologie:
  • a + seamă DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.