5 definiții pentru autocomandă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
autocomandă sf [At: DEX2 / P: a-u~ / Pl: ~menzi / E: fr autocommande] Comandă automată.
AUTOCOMANDĂ s.f. Comandă automată. [Cf. fr. autocommande].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUTOCOMANDĂ s. f. comandă automată. (< fr. autocommande)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AUTOCOMANDĂ ~enzi f. Comandă automată. /<fr. autocommande
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
autocomandă s. f. → comandă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: autocomandă
autocomandă substantiv feminin
substantiv feminin (F67) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
autocomandă, autocomenzisubstantiv feminin
- 1. Comandă automată. DN
etimologie:
- autocommande DN