ațică sf [At: POLIZU / Pl: ~ici / E: ață + -ică] 1-22 (Șhp) Ață (1, 20-26, 30, 34, 42) (subțire). 23 (Trs) Bumbac răsucit în două cu care se face urzeala pânzei. 24 (Țes) Pânză țesută din ațică (23) și amici. 25 Pânză de bumbac, rară și subțire, de culoare gălbuie. 25 (Mun; art) Nume al unui dans popular. 26 Melodie după care se execută dansul (25).

AȚICĂ sf. 1 Un fel de pînză rară și subțire ¶ 2 Joc popular [ață].

AȚICĂ s. f. Pînză ieftină, din care se confecționează obiecte de îmbrăcăminte. [Tarabă] cu ace și cu mosorele, cu nasturi, gulere și șireturi, testemele... și ațică. PAS, L. I 44.

AȚICĂ s. f. Pînză rară și subțire, de calitate inferioară. – Din ață + suf. -ică.

AȚICĂ f. Pânză de bumbac, rară și subțire. Rochie din ~. /ață + suf. ~ică

ațică f. 1. un fel de pânză subțire; 2. numele unei hori muntenești.

ațícă f. (d. ață). Ață supțire care se vinde învîrtită pe mosor. Un fel de pînză supțire de coloare variată. O horă (sud).

ațică s. f., g.-d. art. ațicii

!ațică s. f., g.-d. art. ațicii

ațică s. f.