opțiuni
  • info

9 definiții pentru balauroaică

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

balauroáică s.f. (în mit. rom.) Femela balaurului, care poate fi mama sau nevasta acestuia. ◇ Compar. Ca o balauroaică mi se sumețea împotrivă (ODOB.). sil. -la-u-. pl. -ce. și bălăuroáică s.f. /balaur + -oaică.

BALAUROAICĂ, BĂLĂUROAICĂ (pl. -ce) sf. 🔱 pop. Femeia ori mama balaurului: vede că iese dintre tufe o ~ și vine de se încolăcește de piciorul de dinapoi al calului (VOR.).

BALAUROAICĂ, balauroaice, s. f. (În basme) Balaur închipuit ca o femeie. Păcat de dînsa, că era gingașă și voinică muiere; ca o balauroaică mi se sumețea împotrivă. ODOBESCU, S. I 82. – Pronunțat: -la-u-.

BALAUROAICĂ, balauroaice, s. f. (În basme) Balaur închipuit ca o femeie. – Din balaur + suf. -oaică.

bălăuroaică sf vz balauroaică

bălăuroáică s.f. v. balauroaică.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

balauroaică (rar) (desp. -la-u-) s. f., g.-d. art. balauroaicei; pl. balauroaice

balauroaică (rar) (-la-u-) s. f., g.-d. art. balauroaicei; pl. balauroaice

balauroaică s. f. (sil. -la-u-), g.-d. art. balauroaicei; pl. balauroaice

Intrare: balauroaică
balauroaică substantiv feminin
  • silabație: ba-la-u- info
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balauroaică
  • balauroaica
plural
  • balauroaice
  • balauroaicele
genitiv-dativ singular
  • balauroaice
  • balauroaicei
plural
  • balauroaice
  • balauroaicelor
vocativ singular —
plural —
bălăuroaică substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bălăuroaică
  • bălăuroaica
plural
  • bălăuroaice
  • bălăuroaicele
genitiv-dativ singular
  • bălăuroaice
  • bălăuroaicei
plural
  • bălăuroaice
  • bălăuroaicelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

balauroaică, balauroaicesubstantiv feminin

  • 1. în basme Femela balaurului, care poate fi mama sau nevasta acestuia. DEXI CADE DLRLC DLRM
    • format_quote Păcat de dînsa, că era gingașă și voinică muiere; ca o balauroaică mi se sumețea împotrivă. ODOBESCU, S. I 82. DLRLC
    • format_quote Vede că iese dintre tufe o balauroaică și vine de se încolăcește de piciorul de dinapoi al calului. (VOR.). CADE
etimologie:
  • balaur + -oaică. DEXI DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.