7 definiții pentru beilicciu

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

beilicciu sm [At: IORGA, B. R. 357 / V: ~iciu, beglicgiu, begligiu / Pl: ~ii / E: tc beylikgy] (Trm) Funcționar turc însărcinat cu cumpărarea forțată de oi, la prețuri fixate de turci, în favoarea sultanului sau cu strângerea dijmei de oi, în Țările Române.

BEILICCIU sm. 🔎 Cel însărcinat cu strîngerea oieritului pentru aprovizionarea Porții [tc. beylikči].

beĭlicciú m. (turc. beĭlikči). Vechĭ. Agent care strîngea beĭlicu. V. oĭerit.

beglicgiu sm vz beilicciu

begligiu sm vz beilicciu

beiliciu sm vz beilicciu

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

beilicciu, beiliccii, s.m. (înv.) agent care strângea dijma, beilicul.

Intrare: beilicciu
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beilicciu
  • beilicciul
  • beilicciu‑
plural
  • beiliccii
  • beilicciii
genitiv-dativ singular
  • beilicciu
  • beilicciului
plural
  • beiliccii
  • beilicciilor
vocativ singular
plural
begligiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
beglicgiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
beiliciu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)