7 definiții pentru beilicciu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
beilicciu sm [At: IORGA, B. R. 357 / V: ~iciu, beglicgiu, begligiu / Pl: ~ii / E: tc beylikgy] (Trm) Funcționar turc însărcinat cu cumpărarea forțată de oi, la prețuri fixate de turci, în favoarea sultanului sau cu strângerea dijmei de oi, în Țările Române.
‡BEILICCIU sm. 🔎 Cel însărcinat cu strîngerea oieritului pentru aprovizionarea Porții [tc. beylikči].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
beĭlicciú m. (turc. beĭlikči). Vechĭ. Agent care strîngea beĭlicu. V. oĭerit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
beglicgiu sm vz beilicciu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
begligiu sm vz beilicciu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
beiliciu sm vz beilicciu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
beilicciu, beiliccii, s.m. (înv.) agent care strângea dijma, beilicul.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: beilicciu
beilicciu substantiv masculin
substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
begligiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
beglicgiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
beiliciu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)