18 definiții pentru belaliu
din care- explicative (14)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BELALIU, -IE, belalii, adj. (Reg.) 1. Dificil, greu. 2. Mofturos, năzuros, capricios. – Din tc. belâlı.
belaliu, ~ie a [At: CARAGIALE, N. S. 83 / V: ~lâu, ~lelâu, ~lălâu, ~lel~ / E: tc belal] (Trm; Mun; fam) 1 (D. lucruri) Care cere multă grijă Si: delicat. 2 (D. lucruri) Care cere o îngrijire minuțioasă. 3 (D. meserii) Care cere o atenție desăvârșită. 4-5 (D. persoane) Dificil (în gusturi). 6 (D. oameni) Nebun. 7 (D. îmbrăcăminte) Nepotrivit. 8 (D. acțiuni, îe) ~âe treabă Dificil. 9 (Prt; d. culoarea unei cămăși sau a unei basmale, îf beleliu) Spălăcit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
belaliu, -ie adj. (reg.) 1 Dificil, anevoios. Aplicația doftoriilor externe e mai belalie (CAR.). 2 (despre oameni) Mofturos, capricios. Sînt un om cu tabieturi și belaliu la drum (CAR.). • pl. -ii. /<tc. belâlı.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BELALIU adj. Care aduce necazuri, belele, nenorociri: de cînd știm noi, n’am mai pomenit așa iarnă grea și belalie (TKT.) [tc. belaly].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BELALIU, -IE, belalii, adj. (Reg.) 1. Dificil, greu. 2. Mofturos, năzuros, capricios. – Din tc. belâli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BELALIU, -IE, beldii, adj. (Munt.) 1. Anevoios, dificil, greu. Aplicația doftoriilor externe e mai belalie și cere prea mult timp. CARAGIALE, N. S. 83. 2. (Despre oameni) Greu de mulțumit; mofturos, năzuros. Sînt un om cu tabieturi și belaliu la drum. CARAGIALE, O. VII 162. ◊ (Substantivat) Pe ce te sprijinești dumneata, cucoane? a răcnit belaliul. PAS, L. I 113.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BELALIU, -IE, belalii, adj. (Reg.) 1. Anevoios, greu. 2. Mofturos, năzuros. – Tc. belîli.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
belaliu a. 1. care aduce nenorocire: păsările sunt belalii; 2. fig. funest: iarnă grea și belalie. [Turc. BELALY].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
belalíŭ, -íe adj. (turc. belaly, d. bela, nenorocire, belea; bg. belealiĭa). Fam. Dificil, plin de greutățĭ, care te expune belelelor: om, lucru belaliŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
belalâu a vz belaliu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
belalios, ~oasă[1] a vz belaliu
- Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
belelâu, ~âe a vz belaliu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
beleleu, ~eie a vz belaliu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
beleliu, ~ie a vz belaliu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
belaliu (reg., fam.) adj. m., f. belalie; pl. m. și f. belalii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
belaliu (fam.) adj. m., f. belalie; pl. m. și f. belalii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
belaliu adj. m., f. belalie; pl. m. și f. belalii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
belaliu (belalie), adj. – Năzuros, mofturos. Tc. belal (Șeineanu, II, 46; Lokotsch 194; Ronzevalle 50); cf. ngr. μπελαλής. V. și belea.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A108) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A103) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A108) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A102) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A103) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
belaliu, belalieadjectiv
-
- Aplicația doftoriilor externe e mai belalie și cere prea mult timp. CARAGIALE, N. S. 83. DLRLC
- (Despre acțiuni) Belelâe treabă = dificil. MDA2sinonime: dificil
-
- 2. Capricios, mofturos, năzuros. DEX '09 DEXI DEX '98 DLRLC DLRM
- Sînt un om cu tabieturi și belaliu la drum. CARAGIALE, O. VII 162. DLRLC
- Pe ce te sprijinești dumneata, cucoane? a răcnit belaliul. PAS, L. I 113. DLRLC
-
- 3. (Despre lucruri) Care cere multă grijă. MDA2sinonime: delicat
- 4. (Despre lucruri) Care cere o îngrijire minuțioasă. MDA2
- 5. (Despre meserii) Care cere o atenție desăvârșită. MDA2
- 6. (Despre oameni) Nebun. MDA2sinonime: nebun
- 7. (Despre îmbrăcăminte) Nepotrivit. MDA2sinonime: nepotrivit
- 8. (Despre culoarea unei cămăși sau a unei basmale, în forma beleliu) Spălăcit. MDA2sinonime: spălăcit
- 9. Care aduce necazuri, belele, nenorociri. CADE
- De cînd știm noi, n’am mai pomenit așa iarnă grea și belalie. (TKT.) CADE
-
etimologie:
- belâlı DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRM