biciului [At: (a. 1825) IORGA, S. D. XII, 296 / V: ~li (reg), bgciuli, ~la / Pzi: ~esc / E: mg becsülni] 1 vt (Trs; Mol; mgm) A evalua. 2 vt (Trs; Mol; mgm) A taxa. 3 vt (Trs; Mol; mgm) A aprecia. 4 vt (Reg; îf -Ii) A sechestra avutul cuiva. 5-6 vtr (Reg) A (se) vedea. 7 vt (Sst) A băsădui.

biciului vb. IV. (înv.) A preț(ăl)ui; a evalua, a aprecia. Am adunat birău și cu jurații satului. ..ca să biciuluim via și moșia lui (DOC.). • prez.ind. -iesc. /<magh. becsül.

†BICIULUI (-uesc) vb. tr. 1 Tr.-Carp. Mold. A prețui, a evalua, a taxa ¶ 2 Maram. (BRL.) A găzdui pe cineva bine, a-l ospăta [ung. becsülni].

becelui v vz biciului

bgciuli v vz biciului

bicilui v vz biciului

biciula v vz biciului

biciuli v vz biciului

bicĭuluĭésc v. tr. (ung. becsülni). Trans. Evaluez.

biciului (-uesc, -it), vb. – A aprecia, a valora, a stima. – Var. bicilui, biciuli. Mag. becsülni (Cihac, II, 481; Gáldi, Dict., 107). Se folosește în Trans. A trecut și în bg. din Trans. becsuluvai (Miklosich, Bulg., 119).

biciul(u)i, biciul(ui)esc, vb. IV (reg.) a aprecia, a evalua.

biciului, v.t. v. biciuli.

biciuli, biciulesc, (biciului), v.t. (reg.) 1. A comenta, a bârfi. 2. A face aprecieri (de regulă, ironice sau negative) despre cineva; a vorbi cu răutate despre cineva: „Ieșit-o femeile / Să ne vadă hainele. / Câte două, câte tri, / Să ne poată biciuli. / Biciulească cât de bine, / Că la noi nu ni-i rușine” (Bilțiu, 2004: 121). 3. A socoti: „Am scris că cine va ceti pre dânsa, ca să nu o pice cu lumină, au să o poarte rău, ce precum o ar afla, de mine biciuluită și ferită și socotită, așe să silească și ei...” (Bârlea, 1909: 61; doc. din 1745). 4. A îmbia: „Clăcile de desfăcut mălai și de tors erau oarbe, participanții nefiind biciuliți cu băutură” (Bilțiu, 2009: 196; vol. II). – Din magh. becsülni „a evalua” (MDA); sau din magh. megbecsülni.

biciuli, biciulesc, vb. tranz. – (reg.) 1. A comenta, a bârfi. 2. A face aprecieri (de regulă, ironice sau negative) despre cineva; a vorbi cu răutate despre cineva: „Ieșit-o femeile / Să ne vadă hainele. / Câte două, câte tri, / Să ne poată biciuli. / Biciulească cât de bine, / Că la noi nu ni-i rușine” (Bilțiu, 2004: 121; Sălsig). – Din magh. becsülni „a evalua” (MDA).

biciuli, biciulesc, vb. tranz. – 1. A comenta, a bârfi. 2. A face aprecieri (de regulă, ironice sau negative) despre cineva; a vorbi cu răutate despre cineva: „Ieșit-o femeile / Să ne vadă hainele. / Câte două, câte tri, / Să ne poată biciuli. / Biciulească cât de bine, / Că la noi nu ni-i rușine” (Bilțiu 2004: 121; Sălsig). – Din magh. becsülni (MDA).