dexonline

din care

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BINIȘLIU, binișlii, s. m. (Înv.) Persoană care purta biniș; p. ext. curtean. – Din tc. binișlı.

binișliu sm [At: FILIMON, ap. ȘIO / Pl: ~ii / E: tc binisly] (Înv) 1 Purtător de biniș (2). 2 (Pex) Curtean.

binișliu s.m. (înv.) Persoană care purta biniș. ♦ Ext. Curtean. • pl. -ii. /<tc. binișlı.

‡BINIȘLIU sm. Cel ce purta un biniș; curtean: Doamna cu boierii cei mari și binișliii săi (FIL.) [tc. binišly].

BINIȘLIU, binșlii, s. m. (Înv.) Persoană care purta biniș; p. ext. curtean. – Din tc. binișli.

BINIȘLIU, binșlii, s. m. (Înv.) Persoană care purta biniș; curtean. – Tc. binișli.

binișliu m. purtător de biniș, curtean: Doamna cu boierii cei mari și binișlii săi FIL. [Turc. BINIȘLY].

binișlíŭ m. (turc. binišli). Vechĭ. Purtător de biniș, boĭer, curtean.

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

binișliu (înv.) s. m., art. binișliul; pl. binișlii, art. binișliii (desp. -li-ii)

binișliu (înv.) s. m., art. binișliul; pl. binișlii, art. binișliii (-li-ii)

binișliu s. m., art. binișliul; pl. binișlii, art. binișliii

Intrare: binișliu

substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOOM 3		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	binișliu	binișliul binișliu‑
nominativ-acuzativ	plural	binișlii	binișliii
genitiv-dativ	singular	binișliu	binișliului
genitiv-dativ	plural	binișlii	binișliilor
vocativ	singular	binișliule
vocativ	plural	binișliilor

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

1. învechit Persoană care purta biniș. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRM
- 1.1. prin extensiune Curtean. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRM
  
  sinonime: curtean
  - format_quote Doamna cu boierii cei mari și binișliii săi. (FIL.) CADE

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.