2 definiții pentru blasture
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
blástru și blástur V. emplastru.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
blasture (-ri), s. m. – Emplastru. – Var. blastur, blastor(e), bleastur(e). Ngr. μπλάστρι, din gr. ἔμπλαστρον.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: blasture
blasture substantiv masculin
| substantiv masculin (M45) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||