O definiție pentru blănăreală
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
blănăreală sf [At: PAMFILE, J. II / Pl: ~eli / E: blăini + -ăreală] (Reg) Bătaie.
Intrare: blănăreală
blănăreală substantiv feminin
substantiv feminin (F54) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |