4 definiții pentru boccia
Explicative DEX
boccia sf [At: DN3 / Pl: ~cii / E: it boccia] Minge de lemn folosită la bocce.
boccia [’botʃa] s.f. 1 (la pl.) Joc de origine italiană, la care participanții, așezați la echidistanță față de țintă, situată la mijlocul terenului, încearcă să o lovească cu niște bile. 2 Bilă (de lemn) folosită la acest joc. • pl. -cii. /<it. boccia.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BOCCIA s.f. Minge de lemn folosită în jocul bocce. [Pron. boc-cia. / < it. boccia].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
boccia s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: boccia
| substantiv feminin (F162) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bocciasubstantiv feminin
- 1. Minge de lemn folosită în jocul bocce. DN
etimologie:
- boccia DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.