16 definiții pentru boldei
din care- explicative (11)
- morfologice (4)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BOLDEI, boldei, s. m. (Pop.) Câine de talie mică, cu picioarele scurte. – Bold + suf. -ei.
boldei [At: TEODORESCU, P. P. 419 / Pl: ? / E: bold1 + -ei] 1 sm Câine ciobănesc Cf cotei. 3 a (D. câini) Mic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
boldei s.m. (zool.; pop.) Cîine de talie mică, cu picioarele scurte; baset. Cînd s-a întors în bătătură, boldeiul cu coada încîrligată i-a lins mîna (SADOV.). • pl. -ei. /bold1 + -ei.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BOLDEI, boldei, s. m. Câine de talie mică, cu picioare scurte. – Bold + suf. -ei.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BOLDEI, boldei, s. m. Baset. Cînd s-a întors în bătătură, boldeiul cu coada încîrligată i-a lins mîna. SADOVEANU, N. P. 375. Și cu el purta. Boldei Și dulăi, Șoimei Ș-ogărei. TEODORESCU, P. P. 429.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOLDEI, boldei, s. m. Cîine de talie mică; cu picioare scurte. – Din bold + suf. -ei.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BOLDEI ~ m. 1) Specie de câini de vânătoare cu corpul lung și cu picioarele scurte, folosit pentru a scoate vulpile sau bursucii din vizuină; baset. 2) Câine din această specie. [Sil. bol-dei] /bold + suf. ~ei
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
boldéĭ m., pl. tot așa (d. bold). Sud. Coteĭ, cățel. Un fel de cîne patic (negru cu galben) care se bagă pin vizuinĭ („îmboldește” vînatu să ĭasă). – În Tel. holdeĭ. – Fem. -eĭcă, pl. e.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
poldei[1] sm vz boldei
- Variantă neatestată de definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BOLDEIU sm., BOLDEICĂ sf. 🐒 Cîne de vînat, de rasă străină, scund, cu picioarele scurte, uneori sucite; coteiu (🖼 532).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
boldeiu m. câine de vânat cu picioarele scurte: leagă-ți boldeii! ISP. [Lit. câine care boldește sau împunge vânatul].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
boldei (pop.) s. m., pl. boldei, art. boldeii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
boldei(pop.) s. m., pl. boldei, art. boldeii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
boldei s. m., pl. boldei, art. boldeii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
boldei
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
boldei (boldei), s. m. – Cîine de talie mică, de vînătoare. Probabil engl. bulldog, alterat în pronunțarea pop. Este cuvînt intrat în limbă în sec. XIX, ca termen de vînătoare, și se aplică numai cîinilor de rasă străină. DAR și Scriban îl derivă de la bold; nu reușim însă să ne explicăm legătura semantică între cele două cuvinte. Totuși, această apropiere spontană poate explica schimbarea pronunțării. – Der. bold(e)ică, s. f. (cățea de vînătoare). Dacă etimonul pe care îl propunem este corect, boldei, este dublet al lui buldog, s. m. (mops, cîine de pradă), din engl., prin intermediul fr. bouledogue.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M78) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
boldei, boldeisubstantiv masculin
- 1. Câine de talie mică, cu picioarele scurte. DEX '09 DLRLCsinonime: baset
- Cînd s-a întors în bătătură, boldeiul cu coada încîrligată i-a lins mîna. SADOVEANU, N. P. 375. DLRLC
- Și cu el purta. Boldei Și dulăi, Șoimei Ș-ogărei. TEODORESCU, P. P. 429. DLRLC
-
etimologie:
- Bold + -ei. DEX '09