9 definiții pentru branchipus
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BRANCHIPUS s. m. Crustaceu inferior din ordinul branhiopodelor, cu corpul gol, transparent, cu picioarele lățite, întâlnit în bălțile temporare (Branchipus stagnalis). [Pr.: branhi-] – Din lat. branchipus.
branchipus smi [At: DEX2 / E: lat branchipus] Crustaceu inferior din ordinul branhiopodelor, cu corpul gol, transparent, cu picioarele lățite, întâlnit în bălțile temporare (Branchipus stagnalis)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
branchipus [bran’hipus] s.m. invar. (zool.) Crustaceu inferior, din ordinul branhiopodelor, cu corpul gol, transparent, cu picioarele lățite și cu ochii pedunculați, care trăiește prin bălți (Branchipus stagnalis). • /<lat. branchipus.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BRANCHIPUS s. m. Crustaceu inferior din ordinul branhiopodelor, cu corpul gol, transparent, cu picioarele lățite, întâlnit în bălțile temporare (Branchipus stagnalis). – Din lat. branchipus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BRANCHIPUS s.m. (Zool.) Crustaceu inferior din ordinul branhiopodelor, cu corpul gol, transparent, cu picioarele lățite și cu ochii pendunculați, care trăiește prin bălți. [< fr., lat. branchipus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BRANCHIPUS HI-/ s. m. crustaceu inferior din ordinul branhiopodelor, cu corpul gol, transparent, cu picioarele lățite și ochii pedunculați, care trăiește prin bălți. (< fr., lat. branchipus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
branchipus (lat. șt.) [chi pron. hi] s. m.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
branchipus (lat.) [chi pron. hi] s. m.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
branchipus s. m. [-chi-, pron. -hi-]
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- pronunție: branhipus
substantiv masculin (M6) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
branchipussubstantiv masculin
- 1. Crustaceu inferior din ordinul branhiopodelor, cu corpul gol, transparent, cu picioarele lățite, întâlnit în bălțile temporare (Branchipus stagnalis). DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- branchipus DEX '09 DEX '98 DN