O definiție pentru brindisi (s.n.)
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
brindisi (cuv. it. < brindare, „a închina în cinstea cuiva”), cântec de pahar în opera franceză sau italiană din sec. 19 (Verdi, Traviata; Mascagni, Cavalleria rusticana).
Intrare: brindisi (s.n.)
brindisi (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N63) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)