bulfeu² sn [At: DAMÉ, T. 13 / V: bal~, bâl~, bel~, ~fei, ~feie sf, ~fele sf / E: mg bélfa] Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară.

bulfeu s.n. (la car, la plug) Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară. • pl. -eie, -ele. și bulfei, bolfeu, bîlfeu s.n. /<magh. bélfa.

BULFEU (pl. -fee), BULFEIU (pl. -eie) sn. Una din spetezele care leagă ceafa plugului de policioară (👉 JUG): căruțele ... cu proțapele strîmbate de trasul boilor, lăsați lîngă jug, cu funiile pe după bulfeiu LUNG. [ung. bélfa].

BULFEU, bulfeie, s. n. Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară; lopățică. Ei că mi-or tăia Resteie, Bulfeie, Dalbe strămurări, Pari pentru căldări. TEODORESCU, P. P. 454. – Pl. și: (s. m.) bulfei (PĂSCULESCU, L. P. 97).

BULFEU, bulfeie, s. n. Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară. – Magh. bélfa.

BULFEU ~e n. Fiecare dintre cele două chingi laterale paralele, care leagă partea de sus a jugului cu cea de jos. [Sil. bul-feu] /<ung. bélfa

bulféŭ și bolféŭ n., pl. eĭe (ung. bélfa). Lemnu opus resteuluĭ, fiulare, jiglă. – Și -féĭ (pl. eĭe) și -feĭe, belfeĭe (pl. eĭ). V. jug.

bâlfeu smn vz hulfeu block

belfeu sn vz bulfeu

bolfeu smn vz bulfeu

bulfei snm vz bulfeu

bulfeie sf vz bulfeu

bulfele smp vz bulfeu

burfeu sn vz bulfeu

bîlfeu s.n. v. bulfeu.

bolfeu s.n. v. bulfeu.

bulfei s.n. v. bulfeu.

❍BELFEU = BULFEU.

BÎLFEU – BULFEU.

BOLFEU = BULFEU.

bulfeiu n. pl. cele două lemne curmezișe și perpendiculare ale jugului. [Ung. BÉLFA].

bolféŭ, -éĭ, -éĭe V. bulfeŭ.

bulfeu s. n., art. bulfeul; pl. bulfeie

bulfeu s. n., art. bulfeul; pl. bulfeie

bulfeu s. n., art. bulfeul; pl. bulfee

bulfeu (bulfeie), s. n. – Bucată de lemn care leagă cele două piese orizontale ale jugului. Mag. bélfa (Mîndrescu 138).

BULFEU s. (TEHN.) cruce, spetează, stinghie, (pop.) scăluș, (Transilv., Ban. și Olt.) fiulare, (Olt.) jiglă, (prin Mold.) lopățică, (Ban.) remeneacă, (Transilv.) scândurică. (~ la jug.)

BULFEU s. (TEHN.) cruce, spetează, stinghie, (pop.) scăluș, (Transilv., Ban. și Olt.) fiulare, (Olt.) jiglă, (prin Mold.) lopățică, (Ban.) remeneacă, (Transilv.) scîndurică. (~ la jug.)

bulfeu, bulfeie, s.n. (reg.) Cele două lemne de la jug, care leagă policioara (lemnul de jos) de lemnul de sus. – Din magh. bélfa (DER, MDA).