opțiuni
  • info

14 definiții pentru bumbăci

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUMBĂCI, bumbăcesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A vătui1. ♦ Fig. (Fam.) A bate zdravăn pe cineva. – Din bumbac.

bumbăci [At: COSTINESCU / Pzi: ~cesc / E: bumbac + -i] 1 vt (Înv) A căptuși cu bumbac (7). 2 vr A se face moale ca bumbacul (7). 3 vt A bate zdravăn pe cineva.

bumbăci vb. IV. tr. 1 A vătui. 2 Fig. (fam.) A bate zdravăn pe cineva. • prez.ind. -esc. /bumbac + -i.

BUMBĂCI (-ăcesc) I. 1 vb. tr. A căptuși cu vată, a vătui 2 fig. familiar A stîlci în bătăi. II. vb. refl. A se face moale ca bumbacul.

BUMBĂCI, bumbăcesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A vătui1. ♦ Fig. (Fam.) A bate zdravăn pe cineva. – Din bumbac.

BUMBĂCI, bumbăcesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A căptuși cu bumbac; a vătui.

BUMBĂCI, bumbăcesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A căptuși cu bumbac; a vătui. ♦ Fig. (Fam.) A bate zdravăn pe cineva. – Din bumbac.

bumbăcésc v. tr. Vest. Căptușeșc cu bumbac. Fig. Iron. Bat, cĭomăgesc (de-l fac moale ca bumbacu).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bumbăci (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bumbăcesc, 3 sg. bumbăcește, imperf. 1 bumbăceam; conj. prez. 1 sg. să bumbăcesc, 3 să bumbăcească

bumbăci (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bumbăcesc, imperf. 3 sg. bumbăcea; conj. prez. 3 să bumbăcească

bumbăci vb., ind. prez. 1 sg. și 3pl. bumbăcesc, imperf. 3 sg. bumbăcea; conj. prez. 3 sg. și pl. bumbăcească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BUMBĂCI vb. v. snopi, stâlci, vătui.

bumbăci vb. v. SNOPI. STÎLCI. VĂTUI.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

bumbăci, bumbăcesc v. t. a bate

Intrare: bumbăci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bumbăci
  • bumbăcire
  • bumbăcit
  • bumbăcitu‑
  • bumbăcind
  • bumbăcindu‑
 singular plural
  • bumbăcește
  • bumbăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bumbăcesc
 (să)
  • bumbăcesc
  • bumbăceam
  • bumbăcii
  • bumbăcisem
a II-a (tu)
  • bumbăcești
 (să)
  • bumbăcești
  • bumbăceai
  • bumbăciși
  • bumbăciseși
a III-a (el, ea)
  • bumbăcește
 (să)
  • bumbăcească
  • bumbăcea
  • bumbăci
  • bumbăcise
plural I (noi)
  • bumbăcim
 (să)
  • bumbăcim
  • bumbăceam
  • bumbăcirăm
  • bumbăciserăm
  • bumbăcisem
a II-a (voi)
  • bumbăciți
 (să)
  • bumbăciți
  • bumbăceați
  • bumbăcirăți
  • bumbăciserăți
  • bumbăciseți
a III-a (ei, ele)
  • bumbăcesc
 (să)
  • bumbăcească
  • bumbăceau
  • bumbăciră
  • bumbăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bumbăci, bumbăcescverb

etimologie:
  • bumbac DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.