barangă sf [At: HEM 2484 / V: baragă / Pl: ~nge / E: nct] 1 Lup bătrân care începe primul să urle într-o haită. 2 (Reg) Taurul cel mai mare și cel mai puternic care conduce cireada și căruia i se atârnă clopotul. 3-4 Vită (stearpă) care merge înaintea cirezii. 5 (Reg) Persoană căreia îi place să facă scandal.

barángă s.f. 1 (pop.) Lup bătrîn care conduce o haită și care începe primul să urle. 2 (reg.) Taur care conduce o cireadă și căruia i se atîrnă clopotul la gît. 3 (reg.) (Epitet pentru o) persoană căreia îi place să facă scandal. • pl. -e. și (reg.) barágă s.f. /cf. magh. beregni „a mugi”.

BARANGĂ sf. 1 Lup bătrîn care urlă întîiu pînă a nu începe ceilalți lupi a urla (HASD.) ¶ 2 Taurul cel mai puternic care conduce cireada și căruia i se atîrnă clopotul (HASD.) ¶ 3 Poreclă dată unuia care strigă în gura mare (HASD.) (R.-COD.).

BARANGĂ s. f. (Reg.) 1. Lup bătrîn care conduce o haită și urlă înaintea celorlalți. 2. Taurul cel mai puternic care conduce cireada și căruia i se pune clopotul. 3. Poreclă dată unui om care strigă tare. – Din balang.

barángă V. baragă.

baragă sf vz barangă

buragă^[1] sf vz barangă

barágă s.f. v. barangă.

barágă și barángă f. pl. e și bărăgĭ, bărăngĭ (cp. cu harang și cu ung. beregni, a mugi, saŭ cu barang, nomad, haimana). Munt. Mold. Rar. Tauru care poartă talanga (V. și balangă) și conduce cireada. Lupu care conduce haĭta și dă semnalu urletelor.