opțiuni
  • info

15 definiții pentru burlăci

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BURLĂCI, burlăcesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A duce viață de burlac; holtei2. – Din burlac.

burlăci vi [At: MARIAN, NU. 11 / Pzi: ~cesc / E: burlac1 + -i] (Pfm) 1-2 A duce viață de burlac1 (1-2).

burlăci vb. IV. intr. (pop.; fam.) A duce viață (ca) de burlac. • prez.ind. -esc. /burlac + -i.

BURLĂCI (-ăcesc) vb. intr. A rămînea burlac, a duce viața de holteiu.

BURLĂCI, burlăcesc, vb. IV. Intranz. A duce viață de burlac; holtei2. – Din burlac.

BURLĂCI, burlăcesc, vb. IV. Intranz. A duce viață de burlac.

BURLĂCI, burlăcesc, vb. IV. Intranz. A duce viață de burlac. – Din burlac.

A BURLĂCI ~esc intranz. 1) A fi burlac; a holtei. 2) A trăi ca burlacii; a duce viață de burlac; a holtei. /Din burlac

burlăcesc, -ească adj. (pop.; fam.) Care este specific burlacilor, care aparține burlacilor. • pl. -ești. /burlac + -esc.

2) burlăcésc v. intr. Trăĭesc ca burlac.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

burlăci (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. burlăcesc, 3 sg. burlăcește, imperf. 1 burlăceam; conj. prez. 1 sg. să burlăcesc, 3 să burlăcească

burlăci (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. burlăcesc, imperf. 3 sg. burlăcea; conj. prez. 3 să burlăcească

burlăci vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. burlăcesc, imperf. 3 sg. burlăcea; conj. prez. 3 sg. și pl. burlăcească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BURLĂCI vb. a holtei.

BURLĂCI vb. a holtei.

Intrare: burlăci
verb (V406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • burlăci
  • burlăcire
  • burlăcit
  • burlăcitu‑
  • burlăcind
  • burlăcindu‑
 singular plural
  • burlăcește
  • burlăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • burlăcesc
 (să)
  • burlăcesc
  • burlăceam
  • burlăcii
  • burlăcisem
a II-a (tu)
  • burlăcești
 (să)
  • burlăcești
  • burlăceai
  • burlăciși
  • burlăciseși
a III-a (el, ea)
  • burlăcește
 (să)
  • burlăcească
  • burlăcea
  • burlăci
  • burlăcise
plural I (noi)
  • burlăcim
 (să)
  • burlăcim
  • burlăceam
  • burlăcirăm
  • burlăciserăm
  • burlăcisem
a II-a (voi)
  • burlăciți
 (să)
  • burlăciți
  • burlăceați
  • burlăcirăți
  • burlăciserăți
  • burlăciseți
a III-a (ei, ele)
  • burlăcesc
 (să)
  • burlăcească
  • burlăceau
  • burlăciră
  • burlăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

burlăci, burlăcescverb

etimologie:
  • burlac DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.