13 definiții pentru bădicuță
din care- explicative DEX (8)
 - ortografice DOOM (3)
 - sinonime (2)
 
Explicative DEX
BĂDICUȚĂ, bădicuți, s. m. (Pop.; mai ales la voc.) Diminutiv al lui bădică. – Bădică + suf. -uță.
BĂDICUȚĂ, bădicuți, s. m. (Pop.; mai ales la voc.) Diminutiv al lui bădică. – Bădică + suf. -uță.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de valeriu
 - acțiuni
 
bădicuță sm [At: NEGRUZZI, S. III, 38 / V: -uț / Pl: ~ți / E: bădic + -uță] 1-14 (Șhp) Bădică (1-14).
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
bădicúță s.m. (pop.) Dim. al lui bădică. • pl. -i. și bădicúț s.m. /bădică + -uță.
- sursa: DEXI (2007)
 - adăugată de Anca Alexandru
 - acțiuni
 
BĂDICUȚĂ sm. dim. BĂDIC(Ă): iartă-mă, ~, nu mă omorî (VLAH.).
- sursa: CADE (1926-1931)
 - adăugată de Onukka
 - acțiuni
 
BĂDICUȚĂ s. m. (Mold., Bucov.) Diminutiv al lui bădică. Iartă-mă, bădicută am greșit. NEGRUZZI, S. III 38.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
BĂDICUȚĂ, bădicuți, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui bădică.
- sursa: DLRM (1958)
 - adăugată de lgall
 - acțiuni
 
bădicuț sm vz bădicuță
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
bădicúț s.m. v. bădicuță.
- sursa: DEXI (2007)
 - adăugată de Anca Alexandru
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
!bădicuță (reg.) s. m., g.-d. art. bădicuței/lui bădicuța; pl. bădicuți
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
bădicuță (pop.) s. m., pl. bădicuți
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
bădicuță s. m., pl. bădicuți
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
Sinonime
BĂDICUȚĂ s. v. bădiță.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
bădicuță s. v. BĂDIȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
|    substantiv masculin (M80)    Surse flexiune: DOOM 3    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular |  
  |  |
| plural |  
  |  ||
|    substantiv masculin (M1)    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
  bădicuță, bădicuțisubstantiv masculin  
 -  1. Diminutiv al lui bădică. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRMsinonime: bădiță
-  Iartă-mă, bădicută, am greșit. NEGRUZZI, S. III 38. DLRLC
 
 -  
 
etimologie:
-  Bădică + -uță. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.