opțiuni
  • info

3 definiții pentru bălăică

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bălăică [At: HEM 2932 / P: ~lă-i~ / Pl: ~ici / E: bălăiu + -ică] 1 sf, a (Reg) Bălăior (3). 2-4 sf (Reg) (Oaie sau) vițea ori (vacă albă tânără). 5 sf (Iht; reg) Ocheană (Rutilus rutilus).

bălăícă adj. (pop.) Balăioară. • pl. -ieli. /bălai + -ică.

BĂLĂIEL, -ĂICĂ I. adj. dim. BĂLAIU: vai! săracu bălăiel! mult era el frumușel (ALECS.). II. BĂLĂICĂ sf. 1 🐑 Nume dat unei oi albe 2 🐒 Nume dat unei vițele albe (HASD.).

Intrare: bălăică
bălăică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bălăică
  • bălăica
plural
  • bălăici
  • bălăicile
genitiv-dativ singular
  • bălăici
  • bălăicii
plural
  • bălăici
  • bălăicilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bălăică, bălăicisubstantiv feminin

regional
  • 1. Bălăioară. MDA2 DEXI
    sinonime: bălăior
  • 2. Oaie sau vițea ori vacă albă tânără. MDA2
  • 3. ihtiologie (Rutilus rutilus) MDA2
    sinonime: ocheană
etimologie:
  • bălai + -ică MDA2 DEXI

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.