16 definiții pentru cais
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CAIS, caiși, s. m. Arbore fructifer din familia rozaceelor, cu flori albe cu nuanțe roz, care apar înaintea frunzelor, cultivat pentru fructele sale (Armeniaca vulgaris). – Din caisă (derivat regresiv).
cais sm [At: DELAVRANCEA, ap. TDRG. / A: cais / P: ca-is / Pl: ~își / E: drr caisă] 1 Pom fructifer din familia rozaceelor, cu flori albe cu nuanțe roz, care apar înaintea frunzelor, cultivat pentru fructele sale Si: (reg) caisin (1), caisină (2), (Trs) măgdălan, tenghere, tinghirel (Armeniaca vulgaris). 2 (îc) ~-sălbatic, ~-păsăresc Migdal (2) pitic (Amygdalus nana). 3 (Înv; îc)" -pastramă Pastramă (de vacă) de cea mai bună calitate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CAIS sm. 🌿 Pom fructifer, originar din China și importat din Armenia în Europa; produce niște fructe foarte gustoase, numite „caise” (Prunus armeniaca) (🖼 724) [ngr. < tc.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CAIS, caiși, s. m. Pom fructifer din familia rozaceelor, cu flori albe cu nuanțe roz, care apar înaintea frunzelor, cultivat pentru fructele sale (Armeniaca vulgaris). – Din caisă (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de viorelgrosu
- acțiuni
CAIS, caiși, s. m. Arbore fructifer din familia rozaceelor, originar din Asia, cultivat pentru fructele sale (Primus armeniaca). Țara noastră... Da, frumoasă e, nimic de zis; Parc-o simți, aici, lîngă fereastră, Adunată-n floarea de cais. FRUNZĂ, în POEZ. N. 236. ◊ (Poetic) Caișii ascultă Cu flori la urechi. LESNEA, C. D. 99. Caișii zîmbesc sub ninsori. MACEDONSKI, O. I 225.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CAIS, caiși, s. m. Arbore originar din Asia, cultivat pentru fructele sale (Prunus armeniaca). – Ngr. kaisi.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CAIS ~și m. Pom fructifer care înflorește de timpuriu, având fructe rotunde, zemoase, de culoare portocalie și cu sâmbure mare. [Sil. ca-is] /Din caisă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cais m. pom scurt din clasa rozaceelor, originar din Azia (Armenia), încolțește în climele temperate (Prunus armeniaca). [Turc. KAISI, printr’un intermediar grec modern.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
caís m. (d. caisă). Munt. vest Zarzăr. Munt. est. Mold. Zarzăr care face poame cu sîmburele dulce și mult maĭ marĭ de cît zarzărele. – În Olt. cáis.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
❍CAISÎN sm. Băn. 🌿 = CAIS.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cais s. m., pl. caiși
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cais s. m., pl. caiși
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cais s. m., pl. caiși
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CAIS s. (BOT.; Armeniaca vulgaris) (prin Transilv.) măgdălan, tenghere, (prin nordul Transilv.) tinghirel.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CAIS s. (BOT.; Armeniaca vulgaris) (prin Transilv.) măgdălan, tenghere, (prin nordul Transilv.) tinghirel.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cais (caiși), s. m. – Pom fructifer. Tc. kayisi (Roesler 594; Șeineanu, II, 76; Lokotsch 1012; Meyer 173; Ronzevalle 130); cf. ngr. ϰαϊσί, alb. kais, bg., sb. kaisija. Cuvîntul tc. provine la rîndul său din gr. ϰασσία. – Der. caisă, s. f. (fruct de cais); caisiu, adj. (de culoarea caisei); caisînă, s. f. (Banat, caisă), din mag. kajszin (Candrea).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M6) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cais, caișisubstantiv masculin
- 1. Arbore fructifer din familia rozaceelor, cu flori albe cu nuanțe roz, care apar înaintea frunzelor, cultivat pentru fructele sale (Armeniaca vulgaris). DEX '09 DLRLC
- Țara noastră... Da, frumoasă e, nimic de zis; Parc-o simți, aici, lîngă fereastră, Adunată-n floarea de cais. FRUNZĂ, în POEZ. N. 236. DLRLC
- Caișii ascultă Cu flori la urechi. LESNEA, C. D. 99. DLRLC
- Caișii zîmbesc sub ninsori. MACEDONSKI, O. I 225. DLRLC
-
etimologie:
- caisă DEX '09 DEX '98