2 definiții pentru cananean (persoană)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CANANEAN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Canaan. ◊ (s. f.) limbă vorbită în Canaan. (< fr. cananéen)
Cananeeni pl. triburi semitice, așezate mai întâi pe golful Persic: unele fură agricole sau pastorale; altele, ca Fenicienii, se dedară comerțului și navigațiunii (Cananit).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: cananean (persoană)
cananean2 (s.m.) substantiv masculin
| substantiv masculin (M23.1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
cananean, cananeanăadjectiv cananeană, cananeenesubstantiv feminin cananean, cananeenisubstantiv masculin
- 1. (Locuitor) din Canaan. MDN '00
- 1.1. Limbă vorbită în Canaan. MDN '00
-
etimologie:
- cananéen MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.