7 definiții pentru ciofleagă (s.f.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ciofleagă1 sf [At: (a. 1883) COLUMNA 244 / V: ~lagă / Pl: ? / E: cf ger Scublade] (Reg) 1 (Tip) Scândură de zețuit. 2 Cutie.
ciofleagă2 sf [At: MARIAN, O. I, 232 / Pl: ? / E: nct] (Reg) Persoană cu ținuta vestimentară neglijentă Si: pierde-vară, târâie-brâu, zgârie-brânză.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ciofleagă f. Tip. Mold. galion. [Din sasul, SCHUBLADE]. V. șif.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cioflagă sf vz ciofleagă1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ciofleagă (cioflegi), s. f. – În tipografie, culegar. Germ. Schublade, prin intermediul pol. szuflada, ceh. šuplakta (Cihac, II, 55).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ciofleagă2 s.f. sg. (reg.) om de nimic, târâie-brâu, pierde-vară, zgârâie-brânză.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ciofleagă1 s.f. 1. (reg.) scândurică de zețuit. 2. (reg.) cutie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F77) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|