O definiție pentru cirrocumulus
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CIRROCÚMULUS (< fr. {i}; {s} lat. cirrus „șuviță” + cumulus „grămadă”) subst. Tip de nori situați între 6.000 și 7.500 m alt., constituind bancuri, straturi sau pături subțiri albicioase formate din mici cristale de gheață. Nu au umbre proprii.
Intrare: cirrocumulus
cirrocumulus substantiv masculin
| substantiv masculin (M6) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)