7 definiții pentru cloceală
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLOCEALĂ, cloceli, s. f. Acțiunea de a (se) cloci. – Cloci + suf. -eală.
CLOCEALĂ, cloceli, s. f. Acțiunea de a (se) cloci. – Cloci + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
cloceală sf [At: JIPESCU, O. 84 / Pl: ~oceli / E: cloci + -(e)ală] 1 Clocire (1). 2 (Înv) Căldură înăbușitoare. 3-4 (Ccr) Apă sălcie sau aliment alterat (din cauza căldurii).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLOCEALĂ, cloceli, s. f. Acțiunea de a cloci. [Racii] aci intră la cloceală, aci își lepădă icrele,- aci să despoaie și toată iarna, cît ține înghețul, nici picior dă rac nu să vede. STĂNOIU, C. I. 82.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLOCEALĂ, cloceli, s. f. Acțiunea de a (se) cloci. – Din cloci + suf. -eală.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de Zavaidoc
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cloceală s. f., g.-d. art. clocelii; pl. cloceli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cloceală s. f., g.-d. art. clocelii; pl. cloceli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cloceală s. f., g.-d. art. clocelii; pl. cloceli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F57) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cloceală, clocelisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) cloci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- [Racii] aci intră la cloceală, aci își lepădă icrele, aci să despoaie... și toată iarna, cît ține înghețul, nici picior dă rac nu să vede. STĂNOIU, C. I. 82. DLRLC
-
etimologie:
- Cloci + -eală. DEX '98 DEX '09