O definiție pentru complâns
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
complânge, complâng, vb. III (înv.) a plânge, a jeli (pe cineva).
Intrare: complâns
complâns participiu
participiu (PT4) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)