9 definiții pentru concertino
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONCERTINO s. n. 1. Compoziție muzicală mai redusă decât concertul. 2. Nume dat grupului de instrumente solistice în concerto-grosso. – Cuv. it.
CONCERTINO s. n. 1. Compoziție muzicală mai redusă decât concertul. 2. Nume dat grupului de instrumente solistice în concerto-grosso. – Cuv. it.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
concertino sn [At: DEX2 / Pl: ? / E: it concertino] 1 Compoziție muzicală mai redusă decât concertul (4). 2 Numele grupului de instrumente solistice în concerto-grosso.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONCERTINO s.n. Concert instrumental de mici proporții, alcătuit de obicei dintr-o singură parte. ♦ Grup de instrumente solistice în concerto grosso. [< it. concertino].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONCERTINO s. n. 1. mic grup de instrumente solistice în concerto grosso. 2. lucrare muzicală concertantă cu formă liberă, în care sunt evidențiate calitățile instrumentiștilor soliști. 3. concert de proporții reduse. (<it. concertino)
- sursa: MDN '00 (2000)
- acțiuni
CONCERTINO n. muz. Compoziție muzicală de dimensiuni mai reduse decât concertul. /Cuv. it.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
concertino (compoziție muzicală, instrumente muzicale) s. n., art. concertinoul; pl. concertinouri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
concertino (compoziție muzicală) s. n., art. concetinoul; pl. concertinouri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
concertino s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
concertino (cuv. it.) 1. Mic grup de instrumente solistice din concerto grosso*. 2. Lucrare cu caracter concertant*, având cel mai adesea formă liberă, variațională*, în care sunt evidențiate calitățile instrumentaliștilor soliști*. (Ex. C. în stil clasic de Dinu Lipatti). 3. Concert (2) de dimensiuni reduse. V. Konzertstük.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N74) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
concertinosubstantiv neutru
- 1. Compoziție muzicală mai redusă decât concertul. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
- 1.1. Lucrare muzicală concertantă cu formă liberă, în care sunt evidențiate calitățile instrumentiștilor soliști. MDN '00
-
- 2. Nume dat grupului de instrumente solistice în concerto-grosso. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- MDA2 DEX '09 DEX '98 DN