conciliu sn [At: STAMATI, D. / Pl: ~ii / E: lat concilium] (Bis) 1 Adunare de arhierei care decide asupra unor probleme de doctrină, dogme, morală sau disciplinare Si: sobor. 2 (Îs) ~l ecumenic Conciliu (1) la care iau parte arhierei ai unor confesiuni creștine din toată lumea.

* CONCILIU (pl. -lii) sn. ⛪ 1 Sobor, adunare de episcopi spre a se sfătui cu privire la unele puncte de doctrină sau de disciplină religioasă ¶ 2 ~ ecumenic, sobor, sinod la care luau parte episcopii catolici din toată lumea [fr.]

CONCILIU, concilii, s. n. Adunare de arhierei în care se iau hotărîri asupra unor chestiuni de dogmă, morală sau disciplină bisericească; sobor. Conciliul de la Niceea.

CONCILIU s.n. Adunare de prelați în care se decide asupra unor chestiuni de dogmă, de morală etc.; sinod. [Pron. -liu. / < lat. concilium, cf. it. concilio].

CONCILIU s. n. adunare de prelați catolici în care se decide asupra unor chestiuni de dogmă, morală etc.; sinod. (<lat. concilium)

CONCILIU ~i n. For suprem al bisericii catolice, care rezolvă probleme de dogmă și de morală. [Sil. -ci-liu] /<lat. concilium

conciliu n. adunare de episcopi spre a decide asupra unor puncte de doctrină sau de disciplină ecleziastică; conciliu ecumenic, la care iau parte toți episcopii catolici prezidați de papa sau delegații săi. Dela primul din Nicea (325) până la ultimul din Roma (1870) au fost 19 concilie.

*conciliŭ n. (lat. concilium). Sobor, adunare de episcopĭ și de alțĭ teologĭ ca să discute chestiunĭ religioase. Conciliŭ ecumenic, al tuturor episcopilor.

conciliu [liu pron. Iĭu] s. n., art. conciliul; pl. concilii, art. conciliile (desp. -li-i-)

conciliu [liu pron. lĭu] s. n., art. conciliul; pl. concilii, art. conciliile (-li-i-)

conciliu s. n. [-liu pron. -lĭu], art. conciliul; pl. concilii, art. conciliile (sil. -li-i-)

conciliu, -lii.

CONCÍLIU (< lat. concilium) s. n. Adunare de preoți catolici convocată pentru a hotărî în chestiuni de dogmă, morală și disciplină bisericească. ◊ C. ecumenic = c. la care sînt convocați toți episcopii Bisericii catolice, prezidat de papă. Biserica catolică recunoaște 21 de c.e., în timp ce Biserica ortodoxă nu acceptă decît primele șapte c.e. ◊ C. local = c. reunind episcopii unei țări (c. național) sau ai unei regiuni ecleziastice (c. provincial) pentru a hotărî în probleme privind clerul din țara sau regiunea respectivă. V. sinod; sobor.

CONCILIU s. v. sinod.

CONCILIU s. (BIS.) sinod, sobor. (~ la catolici.)