CĂPRESC, -EASCĂ, căprești, adj. De capră, caracteristic caprei, care provine de la capră. – Capră + suf. -esc.

căpresc, ~ească a [At: ȘEZ. II, 70 / Pl: ~ești / E: capră + -esc] De capră.

CĂPRESC adj. 1 De capră: ne trezim într’o bună dimineață plini ... de rîie căprească CRG. ¶ 2 🌿 COCEAN-CĂPRESC - CINSTEȚ.

CĂPRESC, -EASCĂ, căprești, adj. De capră. – Capră + suf. -esc.

CĂPRESC, -EASCĂ, căprești, adj. De capră. Rîie căprească = formă mai gravă de rîie, frecventă mai ales la animale, în special la capre. Și unde nu ne trezim intr-o bună dimineață plini ciucur de rîie căprească, de la caprele Irinucăi. CREANGĂ, A. 27.

CĂPRESC, -EASCĂ, căprești, adj. De capră. – Din capră + suf. -esc.

CĂPRESC ~ească (~ești) Care este caracteristic pentru capre; propriu caprelor. /capră + suf. ~esc

căprésc, -eáscă adj. De capră, al caprelor: priboĭ căpresc (o plantă).

căpresc (desp. că-presc) adj. m., f. căprească; pl. m. și f. căprești

căpresc (că-presc) adj. m., f. căprească; pl. m. și f. căprești

căpresc adj. m. (sil. -presc), f. căprească; pl. m. și f. căprești

cocean-căpresc s. v. CINSTEȚ. SALVIE.

priboi-căpresc s. v. NĂPRASNICĂ.

trifoi-căpresc s. v. SUNĂTOARE.

Salix caprea L., « Salcie căprească, iovă ». Specie care înflorește primăvara, înaintea înfrunzirii. Florile dispuse în amenți cu scvamele (negre la vîrf și mai deschise la bază, păroase), compacți, mai lungi cei femeii decît, cei masculi (galbeni). Frunze de la lat-eliptice la alungit-eliptice, plane, lucioase, rugoase, crenate, pe partea superioară verzi-închis, pe cea inferioară gri-păroase, fără stipele. Arbust înalt sau arbore de talie joasă, pînă la 10 m înălțime, cu lujerii și mugurii din anul precedent glabrii, lucioși, lujeri ce mai întîi au fost gri-pubescenți.