demo- [At: DN³ / V: dem- / E: fr démo-] Element prim de compunere cu semnificația: 1-2 (De) popor. 3 Referitor la popor. 4 Popular. 5 Populație.

DEMO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) popor”, „popular”, „populație”. [Var. dem-. / < fr. démo-, it. demo-, cf. gr. demos].

DEM²(O)- elem. „popor, populație”. (< fr. dém/o/-, it. dem/o/-, cf. gr. demos)

DEMO- elem. dem(o)-.

dem¹- vz demo- corectat(ă)

DEM- v. demo-.

DEMO- „popor, populație, colectivitate”. ◊ gr. demos „populație, popor” > fr. demo-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. demo-. □ ~crat (v. -crat), s. m. și f., (adept) al democrației; ~crație (v. -crație), s. f., formă politică de organizare a societății, în care puterea este exercitată de masele populare; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de aglomerațiile de oameni; ~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în demografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină socială care studiază statistic fenomenele și procesele din cadrul colectivităților umane; ~logie (v. -logie₁), s. f., știință care studiază creațiile și tradițiile populare; sin. demopsihologie; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., demografie teoretică; ~psihologie (v. psiho-, v. -logie₁), s. f., demologie*; ~scopie (v. -scopie), s. f., disciplină care are ca obiect cunoașterea opiniei publice prin mijloace statistice; ~tehnografie (v. tehno-, v. -grafie), s. f., tehnică a descrierii fenomenelor folclorice.

DEM-, v. DEMO-. □ ~agog (v. -agog), s. m. și f., 1. Conducător al unei grupări democratice, în antichitate. 2. Persoană care caută să-și creeze popularitate prin discursuri emfatice, prin promisiuni mincinoase etc.; ~agogie (v. -agogie), s. f., metodă și atitudine politică de înșelare a poporului prin promisiuni ademenitoare; ~ecologie (v. eco-₁, v. -logie₁), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul ecologic al structurii și dinamicii populațiilor.

-DEM „populație, grup de ființe”. ◊ gr. demos „popor” > fr. -deme, engl. id. > rom. -dem.

-DEMIE „populație, locuitori”. ◊ gr. demos „popor” > fr. -démie, germ. id., it. -demia > rom. -demie.