13 definiții pentru dezavua
din care- explicative DEX (7)
 - ortografice DOOM (4)
 - sinonime (2)
 
Explicative DEX
DEZAVUA, dezavuez, vb. I. Tranz. (Livr.) A dezaproba, a condamna spusele sau faptele cuiva. ♦ A refuza să recunoască ceva. – Din fr. désavouer.
DEZAVUA, dezavuez, vb. I. Tranz. (Livr.) A dezaproba, a condamna spusele sau faptele cuiva. ♦ A refuza să recunoască ceva. – Din fr. désavouer.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
dezavua vt [At: ALEXI, W. / S și: desa~ / P: ~vu-a / Pzi: ~uez[1] / E: fr désavouer] (C.i. oameni, idei, acțiuni etc.) 1 A dezaproba. 2 A condamna. 3 A nu recunoaște. 4 A contesta. modificată
- În original, pzi greșit tipărit: nez — LauraGellner
 
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
DEZAVUA, dezavuez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A dezaproba, a se desolidariza de spusele sau de actele cuiva. «Contemporanul» a fost printre primele publicații care au dezavuat atacul lipsit de umanitate al lui Al. Macedonski împotriva lui Eminescu. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 6/4. – Pronunțat: -vu-a.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
DEZAVUA vb. I. tr. 1. (Rar) A dezaproba, a condamna spusele sau faptele cuiva, a se desolidariza de cineva. 2. A pretinde că nu s-a spus sau nu s-a făcut ceva. ♦ A nu recunoaște ceva. [Pron. -vu-a. / < fr. désavouer].
- sursa: DN (1986)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
DEZAVUA vb. tr. 1. a dezaproba, a condamna spusele sau faptele cuiva. 2. a refuza să recunoască ceva; a renega. (< fr. désavouer)
- sursa: MDN '00 (2000)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
A DEZAVUA ~ez tranz. livr. 1) (acțiuni, vorbe) A declara ca fiind neplauzibil; a dezaproba. 2) A refuza să recunoască pentru sine. [Sil. -vu-a] /<fr. désavouer
- sursa: NODEX (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
* dezavuéz v. tr. (fr. désavouer). Declar că n’am autorizat pe cineva să facă ce a făcut, reprob: a dezavua un ministru plenipotențiar.
- sursa: Scriban (1939)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
dezavua (a ~) (livr.) (desp. de-za-/dez-a-vu-a) vb., ind. prez. 1 sg. dezavuez (desp. -vu-ez), 3 dezavuează (desp. -vu-ea-), 1 pl. dezavuăm (desp. -vu-ăm); conj. prez. 1 sg. să dezavuez, 3 să dezavueze; ger. dezavuând (desp. -vu-ând)
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
!dezavua (a ~) (livr.) (de-za-vu-a/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezavuează, 1 pl. dezavuăm (-vu-ăm); conj. prez. 3 să dezavueze (-vu-e-); ger. dezavuând (-vu-ând)
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
dezavua vb. (sil. -vu-a; mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezavuez, 3 sg. și pl. dezavuează, 1 pl. dezavuăm (sil. -vu-ăm); conj. prez. 3 sg. și pl. dezavueze (sil. -vu-e-); ger. dezavuând (sil. -vu-ând)
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
desavuez, -uează 3, -ueze 3 conj.
- sursa: IVO-III (1941)
 - adăugată de Ladislau Strifler
 - acțiuni
 
Sinonime
DEZAVUA vb. v. blama, condamna, desolidariza, dezaproba, înfiera, proscrie, reproba, respinge, stigmatiza.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
dezavua vb. v. BLAMA. CONDAMNA., DESOLIDARIZA. DEZAPROBA. ÎNFIERA. PROSCRIE. REPROBA. RESPINGE. STIGMATIZA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
- silabație: de-za-vu-a, dez-a-vu-a
 
|    verb (VT214)    Surse flexiune: DOOM 3    |  infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
 (a) 
  |   
  |   
  |   
  |  singular | plural | ||
 
  |   
  |  ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  |
| a II-a (tu) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| a III-a (el, ea) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| plural | I (noi) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  |
| a II-a (voi) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| a III-a (ei, ele) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
  dezavua, dezavuezverb  
 -   
-  «Contemporanul» a fost printre primele publicații care au dezavuat atacul lipsit de umanitate al lui Al. Macedonski împotriva lui Eminescu. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 6/4. DLRLC
 
-  1.1. A pretinde că nu s-a spus sau nu s-a făcut ceva. DN
-  1.1.1. A refuza să recunoască ceva. DEX '09 DEX '98 DN MDN '00sinonime: renega
 
 -  
 
 -  
 
etimologie:
-  désavouer DEX '09 DEX '98 DN
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.