6 definiții pentru dezvălătuci
Explicative DEX
dezvălătucésc v. tr. (după învălătucesc). Desfac ceĭa ce era învălătucit.
Ortografice DOOM
dezvălătuci (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezvălătucesc, 3 sg. dezvălătucește, imperf. 1 dezvălătuceam; conj. prez. 1 sg. să dezvălătucesc, 3 să dezvălătucească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dezvălătuci (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezvălătucesc, imperf. 3 sg. dezvălătucea; conj. prez. 3 să dezvălătucească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezvălătuci vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezvălătucesc, imperf. 3 sg. dezvălătucea; conj. prez. 3 sg. și pl. dezvălătucească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Antonime
A dezvălătuci ≠ a înfășura, a învălătuci
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A se dezvălătuci ≠ a se încolăci, a se înfășura, a se învălătuci
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: dezvălătuci
| verb (VT406) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)