13 definiții pentru enunțare
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ENUNȚARE, enunțări, s. f. Acțiunea de a enunța și rezultatul ei – V. enunța.
ENUNȚARE, enunțări, s. f. Acțiunea de a enunța și rezultatul ei – V. enunța.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
enunțare sf [At: COSTINESCU / V: (îvr) ~ția~, ~ncia~ / Pl: ~țări / E: enunța] 1 Expunere a unei idei, teorii, concluzii etc. într-o formă clară Si: enunțat1 (1), exprimare, formulare, (îvr) enunțiațiune. 2 (Îvr; pcf) Anunțare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENUNȚARE, enunțări, s. f. Acțiunea de a enunța și rezultatul ei; formulare, exprimare, expunere. Enunțarea unor teorii. ♦ Enunț. Enunțarea unei probleme.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENUNȚARE s.f. Acțiunea de a enunța; enunț. [< enunța].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
enunțare f. 1. acțiunea de a enunța; 2. termeni cari servă a enunța.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
enunciare sf vz enunțare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
enunțiare sf vz enunțare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*enunțiațiúne f. (lat. e-nuntiátio, -ónis). Acțiunea saŭ modu de a enunța: enunțarea unuĭ fapt. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
enunțare s. f., g.-d. art. enunțării; pl. enunțări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
enunțare s. f., g.-d. art. enunțării; pl. enunțări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
enunțare s. f., g.-d. art. enunțării; pl. enunțări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ENUNȚARE s. 1. formulare. (~ unei judecăți.) 2. v. emitere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ENUNȚARE s. 1. formulare. (~ unei judecăți.) 2. elaborare, emitere, expunere, formulare. (~ unei noi teorii asupra...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F115) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F115) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
enunțare, enunțărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a enunța și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Enunțarea unor teorii. DLRLC
- 1.1. Enunț. DLRLC DNsinonime: enunț
- Enunțarea unei probleme. DLRLC
-
-
etimologie:
- enunța DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.