explica [At: BĂLCESCU, M. V. 9 / V: (înv) esp~, isp~ / Pzi: explic / E: fr expliquer, lat explicare] 1 vt A face să fie mai ușor de înțeles Si: a clarifica, a lămuri, (îvr) a explicălui (1), a explicui (1), a expune, a tălmăci. 2 vt (C. i. fenomene, proprietăți, stări etc.) A reprezenta o motivare a unui fenomen, a unei proprietăți etc. Si: (îvr) a explicălui (2), a explicui (2). 3 vr A-și motiva acțiunile, vorbele etc. Si: a se justifica. 4 vtrr (D. două sau mai multe persoane) A se lămuri asupra unei chestiuni cu scopul de a înlătura sau de a evita un conflict. 5-6 vtr A găsi sau a constitui o explicație Si: a înțelege, a pricepe. 7 (Înv; nob) A traduce.

*EXPLICA (-ic) I. vb. tr. 1 A lămuri, a desluși, ceea ce nu e destul de limpede ¶ 2 A arăta, a face cunoscut cauza, motivul unui fapt care pare neînțeles: ~ un fenomen; acum îmi explic purtarea lui ¶ 3 ~ un autor, un text, a-l tălmăci, a-l traduce, dînd toate lămuririle spre a fi bine înțeles. II. vb. refl. 1 A-și arăta gîndul, a face cunoscut felul său de a vedea ¶ 2 A avea cu cineva o explicație [fr.].

EXPLICA, explic, vb. I. 1. Tranz. (Uneori determinat printr-un substantiv sau pronume în dativ) A face mai clar, a face să fie mai ușor de înțeles; a lămuri, a arăta. V. desluși, tălmăci. Numeroși agitatori desfășoară o muncă intensă pentru a explica oamenilor muncii politica partidului care are drept scop construirea socialismului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2718. Organizația dinlăuntru a societății singură ne poate explica evoluțiile istorice. BĂLCESCU, O. II 13. ♦ (Cu privire la o lecție, o temă etc.) A expune, a preda. (Absol.) Unora din băieți le da teme, pe alții îi asculta. Cînd explica, ascultam toți. SADOVEANU, O. VII 321. 2. Intranz. (Despre axiome, principii, legi științifice) A servi drept lămurire, a constitui o justificare, a reprezenta o motivare a unui fenomen, a unei proprietăți etc. 3.. Refl. A se justifica, a-și motiva acțiunile, vorbele etc. Am căutat să mă explic, dar n-am izbutit. ▭ Dați-mi voie să mă explic. Din zi în zi trebuie să-mi sosească pianul, expediat din București de mult. CARAGIALE, O. VII 31. ♦ (Cu pron. în dativ) A înțelege, a pricepe. Nu-mi explic, spune magistratul, cum de vă găseați cîteșitrei în cabinetul medicului. ARGHEZI, P. T. 95. ♦ Refl. reciproc. (Despre două sau mai multe persoane) A se lămuri asupra unei chestiuni; a limpezi o situație cu scopul de a înlătura un conflict (existent sau posibil). – Variantă: (învechit) esplica (CREANGĂ, A. 88, EMINESCU, N. 69) vb. I.

EXPLICA vb. I. 1. tr. A arăta, a clarifica, a lămuri (ceva obscur). ♦ A descoperi, a lămuri cauza; a demonstra, a arăta. ♦ (Fam.) A preda o lecție; a face expunerea unor cunoștințe în cadrul lecției. 2. refl. A se justifica, a-și lămuri (vorbele, faptele etc.) ♦ A se înțelege, a se pricepe. ♦ (Despre persoane) A-și da lămuriri reciproce referitor la o chestiune, a limpezi o situație. [P.i. explic, var. esplica vb. I. / cf. fr. expliquer, lat. explicare].

EXPLICA vb. I. tr. a arăta, a clarifica, a lămuri. ◊ a descoperi, a lămuri cauza; a demonstra. ◊ (fam.) a preda o lecție; a face expunerea unor cunoștințe. II. refl. a se justifica. ◊ a se înțelege, a se pricepe. III. refl., tr. a (se) lămuri, a (se) înțelege. (< fr. expliquer, lat. explicare)

A SE EXPLICA mă explic intranz. 1) A-și motiva acțiunile sau vorbele; a se justifica. 2) A se edifica (unul cu altul) în privința unei chestiuni litigioase. [Sil. ex-pli-ca] /<fr. expliquer, lat. explicare

A EXPLICA explic tranz. 1) (persoane) A face să înțeleagă; a lămuri; a arăta. 2) (lecții, materii de studiu) A expune oral în fața auditoriului (într-o instituție de învățământ) cu scop instructiv; a preda. 3) (cauze, motive etc.) A afla prin analiză serioasă. [Sil. ex-pli-ca] /<fr. expliquer, lat. explicare

explicà v. 1. a face să înțeleagă cu ajutorul desvoltărilor: a explica sensul unei vorbe; 2. a face cunoscut motivul unui lucru; 3. a traduce pe un autor cu glasul tare; 4. a se face înțeles, a avea o explicațiune.

esplica v vz explica

isplica v vz explica

ESPLICA vb. I v. explica.

ESPLICA vb. I. v. explica.

ESPLICA vb. I. v. explica.

*explíc, a -á v. tr. (lat éx-plico, -áre. V. a-plic, plec). Lămuresc un înțeles întunecat, interpretez: a explica o enigmă. Expun, dezvolt: a explica ceĭa ce cugețĭ. Traduc: a explica un autor. V. refl. Îmĭ exprim gîndu. Am o explicațiune cu cineva.

explica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. explic, 2 sg. explici, 3 explică; conj. prez. 1 sg. să explic, 3 să explice

explica (a ~) vb., ind. prez. 3 explică

explica vb., ind. prez. 1 sg. explic, 3 sg. și pl. explică

EXPLICA vb. 1. v. lămuri. 2. v. rezolva. 3. v. glosa. 4. v. demonstra. 5. v. analiza. 6. v. înțelege. 7. v. justifica.

EXPLICA vb. 1. a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) desluși, a (se) elucida, a (se) lămuri, a (se) limpezi, a (se) preciza, (înv.) a (se) pliroforisi, a (se) răspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) descîlci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.) 2. a clarifica, a descifra, a desluși, a dezlega, a lămuri, a limpezi, a rezolva, a soluționa. (A ~ enigma.) 3. a glosa. (A ~ sensul unui cuvînt.) 4. a arăta, a demonstra, a expune. (A ~ o teoremă.) 5. a analiza, a comenta, a interpreta, a tîlcui, (înv.) a întoarce, (fig.) a descifra. (~ un text literar.) 6. a înțelege, a pricepe. (Pur și simplu nu-mi ~ cum a dispărut.) 7. a se justifica. (Nu e cazul să te ~)