11 definiții pentru exige
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EXIGE, exig, vb. III. Tranz. (Livr.) A cere imperios, a necesita. – Din lat. exigere, fr. exiger.
EXIGE, exig, vb. III. Tranz. (Livr.) A cere imperios, a necesita. – Din lat. exigere, fr. exiger.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
exige vt [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) esi~, ~a / Pzi: exig / E: fr exiger, lat exigere] (Liv) 1 A cere imperios Si: a exigea (1). 2 A pretinde (în virtutea unui drept) Si: a exigea (2). 3 (C.i. o persoană) A constrânge. 4 (Nob) A plăti. 5 A necesita. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXIGE vb. III. tr. A cere imperios, insistent. [Pron. eg-zi-, p. i. exig, ger. exigînd. / < lat. exsigere, fr. exiger].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXIGE vb. tr. a cere imperios, insistent. (< lat. exsigere, fr. exsiger)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
exige v. 1. a cere în virtutea unui drept, a reclama cu forța: legea exige ca copii să meargă la școală; 2. a impune, a obliga: onoarea exige.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
esige v vz exige
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
exigea vt vz exige
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*exíg, -ís, a -íge v. tr. (lat. éx-igo, ex-igere, d. ex, afară, și ágere, a împinge, a face. V. actor, cheag, cuget, prodig, redactor, transig). Cer în virtutea unuĭ drept saŭ pretind cu forța. Fig. Comand: onoarea exige. Cer, reclam: starea luĭ exige multe îngrijirĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
exige (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. exig, 3 sg. exige; conj. prez. 1 sg. să exig, 3 să exigă (nefolosit la timpurile trecute, ger., part.)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
exige (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. exig (nefolosit la timpuri trecute, ger., part., supin., forme compuse cu part.)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
exige vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. exig (nu se folosește la timpurile trecute)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT664) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
| — |
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
| — | — | |
a II-a (tu) |
| (să)
|
| — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
| — | — | ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
| — | — | |
a II-a (voi) |
| (să)
|
| — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
| — | — |
exige, exigverb
etimologie:
- exigere DEX '09 DEX '98 DN
- exiger DEX '09 DEX '98 DN