floricea sf [At: MARIAN, V. 118 / Pl: ~cele / E: floare + -icea] 1-2 (Șhp) Floricică (1-2). 3 (Mpp; reg) Variolă.

FLORICEA (pl. -cele), FLORICICĂ (pl. -ele) sf. 1 dim. FLOARE ¶ 2 Mold. FLORICICA, numele unei hore PAMF. P. -PRV ¶ 3 pl. 🍽 Boabe de porumb coapte, care seamănă cu niște flori mici, albe ca zăpada numite în Mold. „cocoșei” (🖼 2148): își cumpără nițele floricele boabe ISP..

FLORICEA, -ICĂ, floricele, s. f. 1. Diminutiv al lui floare (I). Fetele alergau de colo-colo, potrivindu-și din cînd în cînd floricelele de pe cap. BUJOR, S. 96. Floricelele ce se ascundeau prin desișurile crîngurilor. ISPIRESCU, L. 58. Floricica, sus, de pe stîncă, Zîmbește vesel, la cer privind. ALECSANDRI, O. 122. Floricică, floricea, Mîndră, mîndruleana mea... Ochii tăi și toate-mi plac, Sprîncenele moarte-mi fac. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 23. ◊ Fig. Bucuria jucătorilor izbucnea în frînturi de strigături, în floricele de pași ritmați. REBREANU, R. I 128. 2. (De obicei la pl.; uneori în forma floricele-boabe sau floricele-de-porumb) Boabe de porumb prăjite, care seamănă cu niște flori mici albe; cocoșei. Vi se cumpără floricele să ronțăiți, mîndri. PAS, Z. I 20. Se duse de-și cumpără nițele floricele-boabe. ISPIRESCU, L. 251. [Copii] îndopîndu-se cu... alune prăjite și floricele-de-porumb. FILIMON, C. 147.

floricică sf [At: DRĂGHICI, R. 62 / V: ~cei smp / Pl: ~icele / E: floare + -icică] 1-2 (Șhp) Floare (cam mică) Si: florică (1-2), floricea (1-2), florioară (1-2), florișoară (1-2). 3 (Bot; îc) ~icele-frumoase Bănuți (Bellis perennis). 4 (Fig; lpl) Înflorituri de stil. 5 (Lpl; șîs ~icele boabe, ~icele de porumb; înv, șîf floricei) Boabe de porumb prăjite, umflate și crăpate, care seamănă cu niște flori mici, albe Si: (reg) cocoșei (17), cocoși¹ (19), flori (114). 6 (Art) Numele unui dans țărănesc nedefinit mai de aproape. 7 (Pop) Nume de capră sau de oaie.

floricele f. pl. boabe de porumb prăjite cu sare.

floricícă f., pl. ele. Floare mică. Pl. Grăunțe de popușoĭ prăjite și explodate, numite și mizilic și cocoșeĭ.

floricea/floricică s. f., g.-d. art. floricelei; pl. floricele, art. floricelele

floricea/floricică s. f., g.-d. art. floricelei; pl. floricele

+floricele s. f. pl. (~ de porumb)

!floricică s. f., g.-d. art. floricelei; pl. floricele

floricică, -cele.

FLORICELE s. pl. (pop.) cocoșei (pl.), cocoși (pl.), (prin nord-vestul Olt. și sudul Transilv.) puiculiță. (Mănâncă ~.)

FLORICICĂ s. (reg.) florișoară. (O ~ de câmp.)

FLORICELE s. pl. (reg.) cocoșei (pl.), cocoși (pl.), (prin nord-vestul Olt. și sudul Transilv.) puiculiță. (Mănîncă ~.)

FLORICICĂ s. (reg.) florișoară. (O ~ de cîmp.)

floricele s.f. pl. (pop.) boabe de porumb coapte și sărate.