20 de definiții pentru guraliv (adj.)
din care- explicative DEX (10)
 - ortografice DOOM (4)
 - argou (1)
 - sinonime (4)
 - antonime (1)
 
Explicative DEX
GURALIV, -Ă, guralivi, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care vorbește mult, întruna; limbut, vorbăreț. [Var.: (reg.) guraliu, -ie adj.] – Din bg. govorliv (după gură).
guraliv, ~ă smf, a [At: EMINESCU, P. 273 / V: ~iu / Pl: ~i, ~e / E: bg говорлив] (Om) care vorbește mult (și adesea fără rost) Si: limbut, vorbăreț.
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
GURALIV, -Ă, guralivi, -e, adj., s. m. și f. (Om) care vorbește mult, întruna; limbut, vorbăreț. [Var.: (reg.) guraliu, -ie adj.] – Din bg. govorliv (după gură).
- sursa: DEX '96 (1996)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
GURALIV, -Ă, guralivi, -e, adj. Limbut, vorbăreț, bun de gură; gălăgios. Guralivă n-a fost baba Ioana niciodată, ci mai mult morocănoasă. REBREANU, R. I 151. Femeia guralivă începu o altă istorie. SANDU-ALDEA, U. P. 207. Și-i zise-ncet: «Încă de mic Te cunoșteam pe tine, Și guraliv și de nimic, Te-ai potrivi cu mine». EMINESCU, O. I 175. – Variantă: guraliu, -ie, guralii (CREANGĂ, A. 152), adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
GURALIV ~ă (~i, ~e) și substantival Care vorbește mult; bun de gură; gureș. /<bulg. govorliv
- sursa: NODEX (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
guraliv a. și m. bun de gură.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
guralív, -ă adj. (d. gură cu suf. slav -liv, ca în bg. govorliv, vsl. govorĭlivŭ, id.). Limbut, vorbăreț, care vorbește mult. V. flecar.
- sursa: Scriban (1939)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
GURALIU, -IE adj. v. guraliv.
- sursa: DEX '09 (2009)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
GURALIU, -IE adj. v. guraliv.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
guraliu, ~ie a vz guraliv
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
GURALIU, -IE adj. V. guraliv.
- sursa: DEX '96 (1996)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
guraliv adj. m., s. m., pl. guralivi; adj. f., s. f. guralivă, pl. guralive
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de Serene76
 - acțiuni
 
guraliv adj. m., s. m., pl. guralivi; adj. f., s. f. guralivă, pl. guralive
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
guraliv adj. m., s. m., pl. guralivi; f. sg. guralivă, pl. guralive
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
guraliv.
- sursa: IVO-III (1941)
 - adăugată de Ladislau Strifler
 - acțiuni
 
Argou
guralivă, guralive adj. f. (glum. – d. femei) care practică sexul oral.
- sursa: Argou (2007)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
Sinonime
GURALIV s., adj. v. flecar.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
GURALIV s., adj. clănțău, flecar, limbut, palavragiu, vorbăreț, vorbă-lungă, (livr.) locvace, (rar) ploscar, ploscaș, taclagiu, (pop. și fam.) farfara, (pop.) gureș, toacă-gura, (înv. și reg.) spornic, vorbareț, (reg.) pălăvatic, pălăvrăgit, tololoi, vorbar, (Mold.) dîrdală, lehău, leorbău, (Transilv.) stroncănitor, (prin Munt.) tîndălit, (Mold.) trăncălău, (înv.) limbareț, vorovaci, (fam.) moftangiu, (rar fam.) moftolog, mofturean, (fig.) meliță. (E un mare ~!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
GURALIVĂ s. v. flecară.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
GURALIVĂ s. flecară, limbută, palavragioaică, vorbăreață, (fam.) moftangioaică.
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Antonime
Guraliv ≠ morocănos, mut, taciturn, tăcut, închis
- sursa: Antonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
|    adjectiv (A1)    Surse flexiune: DOR    |  masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |   
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |   
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |   
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |   
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
|    adjectiv (A108)    |  masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |   
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |   
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |   
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |   
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
  guraliv, guralivisubstantiv masculin   guralivă, guralivesubstantiv feminin   guraliv, guralivăadjectiv  
 -  1. (Persoană) care vorbește mult, întruna. DEX '09 DLRLC
-  Guralivă n-a fost baba Ioana niciodată, ci mai mult morocănoasă. REBREANU, R. I 151. DLRLC
 -  Femeia guralivă începu o altă istorie. SANDU-ALDEA, U. P. 207. DLRLC
 -  Și-i zise-ncet: «Încă de mic Te cunoșteam pe tine, Și guraliv și de nimic, Te-ai potrivi cu mine». EMINESCU, O. I 175. DLRLC
 
 -  
 -  comentariu Varianta guraliu, -ie este doar adjectiv. dexonline
 
etimologie:
-  govorliv (după gură). DEX '09 DEX '98
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.