20 de definiții pentru guraliv (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GURALIV, -Ă, guralivi, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care vorbește mult, întruna; limbut, vorbăreț. [Var.: (reg.) guraliu, -ie adj.] – Din bg. govorliv (după gură).

guraliv, ~ă smf, a [At: EMINESCU, P. 273 / V: ~iu / Pl: ~i, ~e / E: bg говорлив] (Om) care vorbește mult (și adesea fără rost) Si: limbut, vorbăreț.

GURALIV, -Ă, guralivi, -e, adj., s. m. și f. (Om) care vorbește mult, întruna; limbut, vorbăreț. [Var.: (reg.) guraliu, -ie adj.] – Din bg. govorliv (după gură).

GURALIV, -Ă, guralivi, -e, adj. Limbut, vorbăreț, bun de gură; gălăgios. Guralivă n-a fost baba Ioana niciodată, ci mai mult morocănoasă. REBREANU, R. I 151. Femeia guralivă începu o altă istorie. SANDU-ALDEA, U. P. 207. Și-i zise-ncet: «Încă de mic Te cunoșteam pe tine, Și guraliv și de nimic, Te-ai potrivi cu mine». EMINESCU, O. I 175. – Variantă: guraliu, -ie, guralii (CREANGĂ, A. 152), adj.

GURALIV ~ă (~i, ~e) și substantival Care vorbește mult; bun de gură; gureș. /<bulg. govorliv

guraliv a. și m. bun de gură.

guralív, -ă adj. (d. gură cu suf. slav -liv, ca în bg. govorliv, vsl. govorĭlivŭ, id.). Limbut, vorbăreț, care vorbește mult. V. flecar.

GURALIU, -IE adj. v. guraliv.

GURALIU, -IE adj. v. guraliv.

guraliu, ~ie a vz guraliv

GURALIU, -IE adj. V. guraliv.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

guraliv adj. m., s. m., pl. guralivi; adj. f., s. f. gurali, pl. guralive

guraliv adj. m., s. m., pl. guralivi; adj. f., s. f. guralivă, pl. guralive

guraliv adj. m., s. m., pl. guralivi; f. sg. guralivă, pl. guralive

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GURALIV s., adj. v. flecar.

GURALIV s., adj. clănțău, flecar, limbut, palavragiu, vorbăreț, vorbă-lungă, (livr.) locvace, (rar) ploscar, ploscaș, taclagiu, (pop. și fam.) farfara, (pop.) gureș, toacă-gura, (înv. și reg.) spornic, vorbareț, (reg.) pălăvatic, pălăvrăgit, tololoi, vorbar, (Mold.) dîrdală, lehău, leorbău, (Transilv.) stroncănitor, (prin Munt.) tîndălit, (Mold.) trăncălău, (înv.) limbareț, vorovaci, (fam.) moftangiu, (rar fam.) moftolog, mofturean, (fig.) meliță. (E un mare ~!)

Guraliv ≠ morocănos, mut, taciturn, tăcut, închis

GURALI s. v. flecară.

GURALI s. flecară, limbută, palavragioaică, vorbăreață, (fam.) moftangioaică.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

guralivă, guralive adj. f. (glum.d. femei) care practică sexul oral.

Intrare: guraliv (adj.)
guraliv1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • guraliv
  • guralivul
  • guralivu‑
  • gurali
  • guraliva
plural
  • guralivi
  • guralivii
  • guralive
  • guralivele
genitiv-dativ singular
  • guraliv
  • guralivului
  • guralive
  • guralivei
plural
  • guralivi
  • guralivilor
  • guralive
  • guralivelor
vocativ singular
plural
guraliu adjectiv
adjectiv (A108)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • guraliu
  • guraliul
  • guraliu‑
  • guralie
  • guralia
plural
  • guralii
  • guraliii
  • guralii
  • guraliile
genitiv-dativ singular
  • guraliu
  • guraliului
  • guralii
  • guraliei
plural
  • guralii
  • guraliilor
  • guralii
  • guraliilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

guraliv, guralivisubstantiv masculin
gurali, guralivesubstantiv feminin
guraliv, guraliadjectiv

  • 1. (Persoană) care vorbește mult, întruna. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Guralivă n-a fost baba Ioana niciodată, ci mai mult morocănoasă. REBREANU, R. I 151. DLRLC
    • format_quote Femeia guralivă începu o altă istorie. SANDU-ALDEA, U. P. 207. DLRLC
    • format_quote Și-i zise-ncet: «Încă de mic Te cunoșteam pe tine, Și guraliv și de nimic, Te-ai potrivi cu mine». EMINESCU, O. I 175. DLRLC
  • comentariu Varianta guraliu, -ie este doar adjectiv. dexonline
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.