huiduca - definiție și paradigmă | dexonline

2 definiții pentru huiduca

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

huiduca vi [At: POMPILIU, B. 1011 / Pzi: 3 ~ucă / E: ns cf hui²] (D. care) A face zgomot Cf hurduca, hurui.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

HUIDUCA, huiduc, vb. I. Intranz. A produce zgomot. (prin încrucișare între hui și hurduca)

Intrare: huiduca

huiduca verb grupa I conjugarea I

verb (V10)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) huiduca	huiducare	huiducat huiducatu‑	huiducând huiducându‑	singular	plural
		(a) huiduca	huiducare	huiducat huiducatu‑	huiducând huiducându‑	huiducă	huiducați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	huiduc	(să) huiduc	huiducam	huiducai	huiducasem
	a II-a (tu)	huiduci	(să) huiduci	huiducai	huiducași	huiducaseși
	a III-a (el, ea)	huiducă	(să) huiduce	huiduca	huiducă	huiducase
plural	I (noi)	huiducăm	(să) huiducăm	huiducam	huiducarăm	huiducaserăm huiducasem
	a II-a (voi)	huiducați	(să) huiducați	huiducați	huiducarăți	huiducaserăți huiducaseți
	a III-a (ei, ele)	huiducă	(să) huiduce	huiducau	huiducară	huiducaseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)