10 definiții pentru inflige
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INFLIGE, inflig, vb. III. Tranz. (Rar) A pedepsi. – Din fr. infliger.
inflige vt [At: MAIORESCU, D. I 346 / Pzi: ~lig / E: fr infliger] (Înv; rar) A pedepsi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INFLIGE, inflig, vb. III. Tranz. (Rar) A pedepsi. – Din fr. infliger.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INFLIGE vb. III. tr. (Rar) A pedepsi. [P.i. inflig. / cf. fr. infliger, lat. infligere].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INFLIGE vb. tr. a pedepsi. (< fr. infliger, lat. infligere)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
inflige v. a impune o pedeapsă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*inflíg, -flís, a -flíge v. tr. (lat. infligere, a lovi, a cĭocni, a aplica ceva dureros. V. con-flict). Aplic ceva dureros: a inflige cuĭva o pedeapsă, o înfrîngere, o pagubă. – Part. inflis inuz.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
inflige (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. inflig, 3 sg. inflige; conj. prez. 1 sg. să inflig, 3 să inflige; ger. infligând (nefolosit la perf. s., m.m.c.p., part.)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
inflige (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. inflig
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
inflige vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. inflig
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT664) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
| — |
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
| — | — | |
a II-a (tu) |
| (să)
|
| — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
| — | — | ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
| — | — | |
a II-a (voi) |
| (să)
|
| — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
| — | — |
inflige, infligverb
- 1. Pedepsi. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: pedepsi
etimologie:
- infliger DEX '09 DEX '98 DN