jete s.n. 1 (cor.) Săritură executată de pe un picior pe altul fară a deplasa corpul. 2 (muz.) Aruncare controlată, studiată, a arcușului pe coardă pentru obținerea unui grup de sunete scurte, egale, cu aceeași trăsătură. • /<fr. jeté.

JETE s. n. 1. (coregr.) săritură executată de pe un picior pe altul fără a deplasa corpul. 2. (muz.) aruncarea controlată, studiată, a arcușului pe coardă pentru obținerea unui grup de sunete scurte, în aceeași trăsătură. (< fr. jeté)

jeté (cuv. fr. [jətε] „aruncat”; it. gettato), specialitate a tehnicii de mână dreaptă, care constă în aruncarea controlată, studiată, a arcușului* pe coardă, pentru obținerea unui grup de sunete scurte, egale, în aceeași trăsătură. Un exemplu de folosire scânteietoare a j. este La ronda des lutins („hora spiridușilor”) de Antonio Bazzini. Sin.: ricochet.