3 definiții pentru lătureancă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LĂTUREAN, -EANCĂ, lătureni, -ence, s. m. și f. (Regional) Persoană care locuiește într-un sat vecin cu cel al vorbitorului. Feciorii din Mălini se prinseră la horă cu lăturenii, fetele din Mălini se prinseră și ele cu lăturencele. CAMILAR, TEM. 404. Galopînd, își văzu anii copilăriei cînd prindea în lunci caii lăturenilor... călărindu-i pînă după asfințita soarelui. id. N. I 310.
LĂTUREAN, -EANCĂ, lătureni, -ence, s. m. și f. (Reg.) Persoană care locuiește într-un sat vecin cu cel al vorbitorului. – Din latură + suf. -ean.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare de regionalisme (sau arhaisme)
Explică doar sensurile regionale (sau arhaice) ale cuvintelor.
lătureáncă, lăturence, s.f. Femeie care locuiește la marginea satului. – Din lăturean + suf. -că.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Intrare: lătureancă
substantiv feminin (F26) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
lăturean, lăturenisubstantiv masculin lătureancă, lăturencesubstantiv feminin
- 1. Persoană care locuiește într-un sat vecin cu cel al vorbitorului. DLRLC
- Feciorii din Mălini se prinseră la horă cu lăturenii, fetele din Mălini se prinseră și ele cu lăturencele. CAMILAR, TEM. 404. DLRLC
- Galopînd, își văzu anii copilăriei cînd prindea în lunci caii lăturenilor... călărindu-i pînă după asfințita soarelui. CAMILAR, N. I 310. DLRLC
-
etimologie:
- latură + -ean. DLRM