MAZU s. n. (Învechit) Sumă care se adăuga la miza jocului de cărți. ♦ Ceea ce se dă pe deasupra, adaos. Pe două consumății și-o guriță mazu. CARAGIALE, O. I 207. Halal de tine dacă vei ști... Să faci transporturi... cu cinstea mazu! ALECSANDRI, T. I 118.

MAZU s. n. invar. (Înv.) Sumă care se adăuga la miza jocului de cărți. ♦ Ceea ce se dă pe deasupra, adaos. – Rus. maz.

mazu n. 1. ceea ce s’adaogă la miza jocului: cinci lei mazu; 2. fig. pe deasupra: două consumații și o guriță mazu. [Rus. MAZŬ, miză, din fr. masse].

MAZU (MATSU), divinitate feminină taoistă, cu atribute materne. Potrivit legendei, s-a născut (960) în provincia chineză Fujian, dovedind din tinerețe calități mistice și de vindecătoare. Este venerată ca protectoare a marinarilor. Cultul său s-a extins în Asia de Est și de Sud-Est. Mai este numită Tian Fei („Regina Celestă”), Tian Hou („Împărăteasa celestă”) și Tianshang Shengmu („Muma Sfântă din Ceruri”).