opțiuni
  • info

13 definiții pentru meredeu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MEREDEU, meredeie, s. n. (Reg.) 1. Minciog. 2. Unealtă de lemn pentru frământat cașul, în formă de furculiță sau de scândurică cu zimți. – Et. nec.

MEREDEU, meredeie, s. n. (Reg.) 1. Minciog. 2. Unealtă de lemn pentru frământat cașul, în formă de furculiță sau de scândurică cu zimți. – Et. nec.

meredeu sn [At: DAMÉ, T. 69 / Pl: ~eie / E: ns cf mg meröedény, meritö (edémy), (reg) mereggyü] (Mol) 1 Minciog. 2 Unealtă de lemn pentru frământat cașul, în formă de furculiță sau în formă de scândurică cu zimți.

MEREDEU1, meredeie, s. n. Unealtă de pescuit în formă de sac făcută dintr-o plasă de ață sau de sîrmă. Pregătim meredeul: cum vezi, e o cupă de sîrmă împletită, întărită în capătul unui băț. SADOVEANU, N. F. 89.

MEREDEU2, meredeie, s. n. Unealtă de lemn zimțată pe o parte, cu care se frămîntă cașul.

meredeu n. Mold. 1. lemn zimțat într’o parte cu care se frământă cașul; 2. ciorpac. [Cf. ung. MERITÖ, ciorpac].

meredéŭ n., pl. eĭe (ung. meröedény, vas de scos apa, d. méritni, a scoate apă, și édeny, vas. Cp. cu cercală, cĭorpac, posfat). Est. Cĭorpac (micĭog, tîrboc) mic de scos din năvod peștele prins. Coș de nuĭele de ținut în apă peștele viŭ (V. juvelnic). – La Damé și Cdr. greșit cu înț. de „brighidăŭ”.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

meredeu (reg.) s. n., art. meredeul; pl. meredeie

meredeu (reg.) s. n., art. meredeul; pl. meredeie

meredeu s. n., art. meredeul; pl. meredeie

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MEREDEU s. v. minciog, răvar.

meredeu s. v. MINCIOG. RĂVAR.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

meredeu (meredeie), s. n. – (Trans.) Plasă de pește. Mag. mereggyű (Drăganu, Dacor., VII, 137). Mai înainte, Tiktin și Candrea propuseseră mag. meritö „vas de scos apă”; iar Scriban, Arhiva, XXX, 282, un mag. merőedeny, din méritni „a scoate apă” și edény „vas”. Cf. sb. meredov „undiță”, care provine tot din mag.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MEREDÉU s. n. (Mold.) 1. Minciog ; (regional) ciorpac, tîrboc. Cf. DAMÉ, T. 124. Minciocul cu care se scoate peștele se numește meredeu. ANTIPA, P. 61, cf. ARHIVA, XXIII, 293. Sacul, numit și minciog . . ., meredeu, ciorpac . . . are forma unui sac. PAMFILE, I. C. 68, cf. DR. VII, 137. Moș Hau m-a învățat cum să prind racii cu undițile și cu meredeul. SADOVEANU, O. IX, 405, cf. X, 395, ȘEZ. VII, 189, ALR SN III h 743. 2. Unealtă de lemn pentru frămîntat cașul, in formă de furculiță sau în formă de scîndurîcă cu zimți. Cf. DAMÉ T. 69. Frămîntarea [cașului] se face și cu meredeul sau răvorul, un lemn zimțat intr-o parte. PAMFILE, I. C. 35. - Pl.: meredeie. – Etimologia necunoscută. Cf. magh. meröedény, meritö(edémy), (regional) mereggyű.

Intrare: meredeu
substantiv neutru (N42)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meredeu
  • meredeul
  • meredeu‑
plural
  • meredeie
  • meredeiele
genitiv-dativ singular
  • meredeu
  • meredeului
plural
  • meredeie
  • meredeielor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

meredeu, meredeiesubstantiv neutru

regional
  • 1. Unealtă de pescuit în formă de sac făcută dintr-o plasă de ață sau de sârmă. DEX '98 DLRLC
    sinonime: minciog
    • format_quote Pregătim meredeul: cum vezi, e o cupă de sîrmă împletită, întărită în capătul unui băț. SADOVEANU, N. F. 89. DLRLC
  • 2. Unealtă de lemn pentru frământat cașul, în formă de furculiță sau de scândurică cu zimți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: răvar
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.