13 definiții pentru miorea / miorică
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- specializate (2)
- altele (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MIOREA, -ICĂ, miorele, s. f. Mioriță. [Pr.: mi-o-] – Mioară + suf. -ea. – Miorică: cu schimbare de sufix.
miorea sf [At: BARONZI, L. 113 / P: mi-o~ / Pl: ~ele / E: mioară + -ea] 1-6 (Reg; șhp) Mioriță (1-6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MIOREA, miorele, s. f. Mioriță. [Pr.: mi-o-] – Mioară + suf. -ea.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MIOREA, miorele, s. f. Mioriță. Mă despart acum De berbeci și miorele Și de voi, dragile mele oi. COȘBUC, P. II 167. Iar o biată miorea Tot în urmă rămînea. SEVASTOS, C. 295. Nu să lasă de doiniță Mînînd printre floricele Albișoare miorele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 76. – Pronunțat: mi-o-,
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
miorică sf [At: DENSUSIANU, Ț. H. 218 / Pl: (rar) ~ici / E: miorea css] 1-6 (Reg; șhp) Mioriță (1-6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
miorea/miorică (rar) (mi-o-) s. f., g.-d. art. miorelei; pl. miorele, art. miorelele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
miorea/miorică s. f. (sil. mi-o-), g.-d. art. miorelei; pl. miorele
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!miorică (rar) (desp. mi-o-) s. f., g.-d. art. miorelei; pl. miorele
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MIOREA s. (ZOOL.) mioriță. (~ laie.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MIOREA s. (ZOOL.) mioriță. (~ laie.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
miorea, miorele, s.f. – (bot.) Breabăn, floarea-paștilor, floare de vioară, trei cai (Hepatica nobilis). Formă atestată în jurul Sighetului (Borza, 1968: 83). – Din mioară + suf. -ea (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
miorea, miorele, s.f. – (bot.) Breabăn, floarea-paștilor, floare de vioară, trei cai (Hepatica nobilis). Formă atestată în jurul Sighetului (Borza 1968: 83). – Din mior + -rea.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MIORÍCĂ s. f. v. miorea.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: mi-o-rea
substantiv feminin (F151) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: mi-o-
substantiv feminin (F39) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
miorea, miorele / miorică, miorelesubstantiv feminin
- 1. Mioriță. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mioriță
- Mă despart acum De berbeci și miorele Și de voi, dragile mele oi. COȘBUC, P. II 167. DLRLC
- Iar o biată miorea Tot în urmă rămînea. SEVASTOS, C. 295. DLRLC
- Nu să lasă de doiniță Mînînd printre floricele Albișoare miorele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 76. DLRLC
-
etimologie:
- Mioară + -ea. DEX '09 DEX '98
- Mioară, cu schimbare de sufix. DEX '09