18 definiții pentru mătrice
din care- explicative (6)
- relaționale (1)
- etimologice (1)
- specializate (4)
- altele (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mătrice f. 1. colici, mai ales la prunci; 2. boală de vite: pântecărie; 3. plantă aromatică, crește pe lângă locuințele și gardurile din sate, uneori cultivată prin grădini (Pyrethrum parthenium). [Lat. MATRICEM].
mătríce f. (lat. mátrix, -icsi. V. matrice). Colicĭ la copiiĭ micĭ. Granat, piretru.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mătrică1 sf vz mătrice
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
metrice2 sf vz mătrice
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
metricie sf vz mătrice
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mitrece sf vz mătrice
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MĂTRICE s. v. colică, crampă, granat, mitră, mușețel, paracherniță, reumatism, spasm, spilcuță, uter, ventrilică.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
mătrice (mătrici), s. f. – 1. (Înv.) Uter, sîn matern. – 2. Crampe la noii-născuți. – 3. (Trans., Maram.) Reumatism. – 4. (Banat) Oaie cu lapte. – 5. Mușețel (Matricaria chamomilla). – 6. Plantă, Pyrethrum parthenium. – 7. Paracherniță (Parietaria officinalis). – 8. Bobornic (Veronica officinalis). – Mr. mătrică. Lat. matricem (Pușcariu 1051; Candrea-Dens., 1072; REW 5422). E dubletul lui matrice, s. f. (uter), din fr. matrice și al lui matriță, s. f. (tipar, formă), din germ. Matrize. Der. mătricer, s. m. (Banat, cioban care păzește oile cu lapte).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
mătrice, mătrici, s.f. – (med.) 1. Reumatism (Țiplea, 1906): „Când ți se răscolește mătricea, se va schimba vremea” (Lenghel, 1979). (Trans., Maram., inclusiv în Maram. din dreapta Tisei). 2. Varice (se umflă venele de la pulpa piciorului). 3. Colici intestinali. – Lat. matricem (Pușcariu, CDDE, cf. DER; Șăineanu, Scriban); var. a lui matrice (< lat. matrix) (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mătrice, mătrici, s.f. – (med.) 1. Reumatism (Țiplea 1906): „Când ți se răscolește mătricea, se va schimba vremea” (Lenghel 1979). 2. Varice (se umflă venele de la pulpa piciorului). 3. Colici intestinali. – Lat. matricem (DER).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mătrică, mătrice, (matrică), s.f. – Registru de stare civilă, în care se consemnau nașterile, căsătoriile și decesele dintr-o localitate; de regulă era ținut la biserică; matricol: „Iar popa o uitat să mă înscrie în mătrică” (A. Radu, 1941: 78). – Var. a lui matricol (< lat. matricula).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mătrică, -e, s.f. – Registru de stare civilă, în care se consemnau nașterile, căsătoriile și decesele dintr-o localitate; de regulă era ținut la biserică; matricol: „Iar popa o uitat să mă înscrie în mătrică” (A. Radu 1941: 78). – Lat. matricula.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MATRÍCIE s. f. v. mătrice.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂTRÍCĂ1 s. f. v. mătrice.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂTRÍCI2 subst. v. mătrice.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂTRlCE s. f. I. 1. (Învechit) Mitră2. Mitrece a lu Dumnezeu, maica lu Hristos (cca 1 580). CUV. D. BĂTR. II, 312/6. Din mătrice și din scăldătoare, Și din fașe m-ai pus pre picioare. DOSOFTEI, PS. 66/3, cf. 14/18, BUDAI-DELEANU, LEX. Doctorul Cihac. . . au adaos către acest dar o colecție de embrioane (ființe care după zămislire încep a să formarisi în mătrice), începînd de la o lună și jumătate pînă la cinci. CR (1 834), 3421/22, cf. ARISTIA, PLUT. ◊ E x p r. Din mătrice = încă de cînd a fost conceput, înainte de a se naște. Un eschimos croit din mătrice a fi pescar. HASDEU, I. C. I, 247. 2. (Ban.) Oaie care a fătat și dă lapte. Acest vătav rînduiește care dintre păcurari are să păstorească mătricele, adecă oile cu lapte. LIUBA-IANA, M. 109, cf. BL I, 41, PUȘCARIU, L. R. I, 351, ALR I 1778/5, 18, 24, 26, 79. II. 1. (Regional) Nume dat unei presupuse boli interne (care se manifestă prin sterilitate). Multe femei sînt de părere că ele ar fi avînd un fel de morb lăuntric numit matrici, matrice sau mătrice și din cauza acestuia nu pot să nască copii. MARIAN, NA. 6. 2. (Popular) Colici intestinale (mai ales la nou-născuți) ; (regional) círcel. V. p l î n s u l – c e l – r ă u. Colica (matricea) din răceală. CALENDARIU (1814), 170/7, cf. LB. Copiii. . . sînt supuși durerilor de mătrice îndată după nașterea lor. PISCUPESCU, O. 226/13, cf. DDRF. Boii și vacile zac de felurite boale și anume. . . de mătrice sau pîntecărie. DAMÉ, T. 30, cf. N. LEON, MED. 137. Copilul bolnav de matrice are dureri strașnice la stomac, se zvîrcolește și icnește des. GRIGORIU-RIGO, M. P. I, .108. Pentru vindecarea altor boale (bubă-rea, mătrice, izdat, deochi etc.). CANDREA, F. 391, cf. 221, BIANU, D. S. Boala, la care este supus mai mult un copil după naștere, este mătricea sau durerile de stomac. ȘEZ. IV, 21, cf. PĂCALĂ, M. R. 262, BUJOREAN, B. L. 169. Capre negre se făcură, Sus la munte se suirâ, Lupii că le întîlnirâ. . . Pe (cutare) de mâtrice-l lăsară. TEODORESCU, P. P. 379, cf. ALR II/I h 116. ♦ E x p r. (Regional) A avea mătrici = (despre copii) a fi neastlmpărat. Cf. ALR I 1 568/268. 3. (Regional) Nume dat mai multor boli: a) apendicită. Cf. CV 1 950, nr. 4, 45 ; b) hemoroizi. Cf. ALRM II/I h 167 ; c) (mai ales la pl.) reumatism. Cf. BUJOREAN, B. L. 169, ȚIPLEA, P. P. 12, CANDREA, Ț. O. 50, CABA, SĂL. 90, BÎRLEA, C. P. 358, T. PAPAHAGI, M. 225. leș mătrice mătricatâ. . . La Ion nu te acolisî, Că la iel n-ai casă. ARH. FOLK. VI, 252, cf. com. din VAD-DIGHETUL MARMAȚIEI și din STRAJA-RĂDĂUȚI ; d) umflătură a vinelor de la mîini și de la picioare. V. v a r i c e. Com. MARIAN. Mătriciul este o umflătură pe picioare. Com. din ZAHAREȘTI-SUCEAVA, cf. ALR Il/l MN 58, 4189/260, 272, 284, LEXIC REG. 114. 4. (Prin nordul Transilv. ; la pl.) Furnicături (prin mîini sau prin picioare) provocate de amorțeală. M-o apucat mătrisi. ALR I 152/243, 247, 360, MAT. DIALECT, I, 285. M. III. (Bot. ; regional) 1. Paracherniță (Parietaria officinalis). Cf. I. GOLESCU, C., PANȚU, PL., BUJOREAN, B. L. 384. 2. Ventrilică (Veronica officinalis). Cf. PANȚU, PL. 3. Mușețel (Matricaria chamomilla). CADE. 4. Spilcuțe (Crysanthemum parthenium). Iarba-amară sau mătricea. . .crește sălbatecă primprejurul locuințelor. ȘEZ. XV, 43. Sub nume de poala-sfintei-Mării se mai indică și planta numită mătrice; granat, iarbă-amară, tarhon. ib. 107. – Pl.: mătrici și mătrice. – Și: matrice, (învechit) mitréce, (regional) mătrícă (CDDE, ALR I 1 778/18, 26), mătrície (H V 73, XRV 213), matrície (CV 1 950, nr. 4, 45), metrice (LB, GRAIUL, I, 22), metrície (MAT. FOLK. 551) s. f. ; mătrici subst. - Lat. matrix, -icis. – Mătrică: sg. refăcut după pl. – Pentru matrice, cf. m a t r i c e1.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
METRICE2 s. f. v. mătrice.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
METRÍCIE s. f. v. mătrice.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F122) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |