4 definiții pentru oblu (s.n.)
Explicative DEX
oblu2 sn [At: LIUBA – IANA, M. 100 / Pl: ~uri / E: ger Hobel] (Ban; Trs) 1 Rindea. 2 Mistrie.
oblu n. Tr. rândea. [Nemț. HOBEL].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) óblu n., pl. urĭ și oable (germ. hobel, ceh. hobl, pol. hebel). Trans. Rîndea, gealăŭ. V. oblesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
oblu, oable, s.n. (înv.) rindea, gealău.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: oblu (s.n.)
oblu3 (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N37.1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||