obține vt [At: CALENDARIU (1794), 30/31 / V: (cscj) ~ea / Pzi: obțin / E: fr obtenir, lat obtinere] 1 A dobândi. 2 A realiza.

*OBȚINE (-țin) vb. tr. A căpăta, a dobîndi [fr. obtenir, modificat după ținea].

OBȚINE, obțin, vb. III. Tranz. A dobîndi, a primi, a căpăta; a realiza ceva. Își făcuse planul să obțină un pașaport pe numele lui Badea și al Frusinei. GALACTION, O. I 143. Aș fi foarte mulțămită dac-aș obține și pe aiurea un rezultat atît de bun. ALECSANDRI, T. 1318.

OBȚINE vb. III. tr. A dobîndi, a primi; a realiza ceva. [P.i. obțin, conj. -nă. / cf. lat. obtinere, fr. obtenir, după ține].

OBȚINE vb. tr. a dobândi, a primi. ◊ a realiza ceva. (după fr. obtenir, lat. obtinere)

A OBȚINE obțin tranz. A căpăta prin anumite eforturi; a dobândi; a contracta. /<fr. obtenir, lat. obtinere

obține v. 1. a căpăta ceeace dorește; 2. a ajunge la un rezultat: această specie de roză se obține prin cultură.

obținea v vz obține

*obțín și -țíŭ, -út, a -eá și -e v. tr. (lat. ob-tinére, d. tenére, a ținea. – Se conj. ca țin). Capăt, primesc, dobîndesc pin merit orĭ favoare: obțin un premiŭ, obțin ĭertare, pin altoire obținem fructe maĭ bune.

obține (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. obțin, 2 sg. obții, 3 sg. obține; conj. prez. 1 sg. să obțin, 3 să obțină; ger. obținând; part. obținut

obține (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. obțin, 2 sg. obții, 1 pl. obținem, 2 pl. obțineți; conj. prez. 3 să obțină; ger. obținând; part. obținut

obține vb. ține

obține (ind. prez. 1 sg. obțin, conj. obțină)

obțin, -ții 2, -țină 3 conj., -ține inf.

OBȚINE vb. 1. v. primi. 2. v. căpăta. 3. a căpăta, a primi, a scoate, a vedea. (Nu mai ~ un ban de la el.) 4. a realiza, a scoate. (Au ~ o recoltă bogată.) 5. v. procura. 6. v. repurta. 7. v. dobândi. 8. a căpăta, a câștiga, a dobândi. (A ~ o mare faimă, o mare experiență.) 9. v. realiza. 10. a realiza, (pop.) a cunoaște, a vedea. (Au ~ unele progrese.) 11. v. întruni. 12. v. lua.

OBȚINE vb. 1. a căpăta, a dobîndi, a primi, (înv. și reg.) a prinde, (înv.) a isprăvi, (fam. fig.) a pupa. (A ~ ceva în dar; a ~ ajutorul solicitat.) 2. a avea, a căpăta, a cîștiga, a dobîndi, a încasa, a primi. (~ de la mine 10 lei dacă...) 3. a căpăta, a primi, a scoate, a vedea. (Nu mai ~ un ban de la el.) 4. a realiza, a scoate. (Au ~ o recoltă bogată.) 5. a procura. (Am ~ cu greu biletele.) 6. a înregistra, a repurta. (A ~ un răsunător succes.) 7. a cîștiga, a cuceri, a dobîndi, a realiza, a repurta, (Transilv.) a mirui, (înv.) a purta. (A ~ o strălucită victorie.) 8. a căpăta, a cîștiga, a dobîndi. (A ~ o mare faimă, o mare experiență.) 9. a realiza, a stabili. (A ~ un nou record atletic.) 10. a realiza, (pop.) a cunoaște, a vedea. (Au ~ unele progrese.) 11. (livr.) a întruni. (A ~ adeziunea maselor.) 12. a lua. (Și-a ~ licența în drept.)

OBȚINE vb. III. tranz. A dobîndi, a primi, a căpăta; a realiza ceva. Veți obținea consentimentul părințiilor voștri pentru a țelebra... nunta voastră. calendari (1794), 30/31, cf. 32/19. Aș fi foarte mulțămită dac-aș obține și pe aiurea un rezultat atît de bun. alecsandri, t. 1318. Aștept o mulțumire pentru rezultatele binefăcătoare ce sînt sigur le veți obținea. caragiale, o. vii, 63. La domnia lui Antioh Cantemir... se vorbește... de intrigile prin cari Brîncoveanu a obținut mazilirea lui Antioh Vodă. bul. com. ist. ii, 23. I-au spus că nu poate să-și reclame și să-și obție partea cuvenită decît printr-un proces. galaction, o. 113. Făcuse un drum la București, numai să obțină de la corp mutarea unui bucătar special. c. petrescu, Î. i, 8, cf. id. c. v. 207. Feciorul Glanetașului obține pămînturile lui Vasile Baciu. v. rom. noiembrie 1953, 287. ◊ refl. pas. Dacă s-ar aduna... observațiile de detaliu, vii, pline de frescheță, umede de viață..., s-ar obține un material proaspăt literar. ibrăileanu, s. 227. – prez. ind.: obțin, conj. pers. 3 și: să obție. – Și: obținea vb. II. – După fr. obtenir, lat. obtinere.